România continuă să aibă un învăţământ care oferă puţine şanse celor mai dezavantajaţi elevi, în ciuda programelor care şi-au propus să faciliteze accesul la educaţie şi să reducă inegalităţile. Ratele de părăsire timpurie a şcolii şi diferenţele de rezultate la examenele naţionale între elevii din mediul rural şi cei din mediul urban sunt reprezentative din acest punct de vedere.
Cât de inegal este învăţământul din România?
Institutul pentru Solidaritate Socială a lansat astăzi, 9 iunie, raportul „Ce ne spun noile rezultate PISA despre inegalităţile educaţionale din România?” bazat pe datele publicate în urma testărilor PISA şi a altor indicatori naţionali. În raport este analizat impactul asupra performanţelor şcolare ale elevilor al unor factori precum mediul de rezidenţă, etnia şi statutul socio-economic al familiei. Datele provenite din evaluările PISA sunt importante întrucât în România nu sunt colectate date similare care să permită analiza inegalităţilor din sistemul educaţional.
Mediul de rezidenţă este un factor important în accesul elevilor la educaţie de calitate. Infrastructura şcolară în mediul rural nu are capacitatea necesară decât pentru asigurarea accesului elevilor în învăţământul obligatoriu de opt clase, nefiind dezvoltată suficient pentru a permite trecerea la un învăţământ obligatoriu care include şi ciclul liceal. Există doar 263 de licee în mediul rural, de cinci ori mai puţine decât în mediul urban. Doar 5% dintre candidaţii înscrişi în anul 2019 pentru a susţine examenul de Bacalaureat erau absolvenţi ai unui liceu situat în mediul rural, iar procentul celor care părăsesc şcoala cu cel mult opt clase absolvite este de aproape şase ori mai mare în comune decât în municipii (25,4% v. 4.2% ).
Etnia este un alt factor care influenţează rezultatele şcolare, în special în rândul elevilor de etnie romă, se arată în raportul dat publicităţii. Copiii romi reprezintă cea mai dezavantajată categorie de elevi din sistemul de educaţiei românesc. În localităţile care au cel puţin 10% cetăţeni care s-au declarat romi la ultimul recensământ, rata celor care părăsesc şcoala absolvind nu mai mult de opt clase este 77% în rândul romilor.
Nu în ultimul rând, statutul socio-economic al familiei este un factor ce influenţează rezultatele şcolare ale elevilor. În cadrul evaluării PISA, elevii care sunt cei mai avantajaţi din punct de vedere al statutului socio-economic şi cultural al familiei au cu aproape 50% mai multe şanse să atingă nivelul minim de competenţe la citire (nivelul 2), comparativ cu cei mai dezavantajaţi.
Printre recomandările raportului se numără dezvoltarea infrastructurii educaţionale în mediul rural (în special pentru ciclul liceal), asigurarea transportului gratuit, în condiţii sigure, tuturor elevilor de liceu care sunt nevoiţi să facă naveta, reproiectarea sistemului de finanţare a învăţământului preuniversitar prin renunţarea la standardul finanţării per elev şi introducerea unui sistem echitabil, îmbunătăţirea formării iniţiale şi continuă a cadrelor didactice, regândirea evaluării elevilor şi a mizei evaluărilor naţionale standardizate, inclusiv renunţarea la Evaluarea Naţională de la finalul clasei a VIII-a şi a ierarhizării liceelor.