Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a precizat că în prezent proiectul „Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România”, modificat în urma negocierilor, aşteaptă două avize, după care va fi depus la Primărie pentru a solicita autorizaţia de construire.
Proiectul este coordonat de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” şi finanţat prin subvenţie bugetară şi PNRR.
„În perioada 2020 – 2021 s-a desfăşurat al doilea concurs internaţional pentru soluţii de proiectare în vederea organizării muzeului în imobilul din Calea Victoriei nr. 218. În 2021, proiectul a fost introdus în PNRR. În noiembrie 2022, Institutul a depus soluţia de proiectare la Primăria Municipiului Bucureşti pentru a obţine autorizaţia de construire. Întrucât aceasta a fost refuzată, pe parcursul anului 2023 a avut loc o serie de consultări – negocieri între reprezentanţi ai institutului şi consorţiului de proiectare, pe de o parte, şi reprezentanţi ai Primăriei, pe de altă parte. În cadrul a două întruniri am beneficiat şi de sprijinul ambasadelor SUA, Israel, Germania şi Franţa, interesate de proiect. Menţionăm că aceste întâlniri au avut loc sub auspiciile şi în prezenţa reprezentanţilor Cancelariei prim-ministrului. De asemenea, menţionăm că imobilul nu este de patrimoniu, dar se află într-o zonă protejată din punct de vedere istoric. În prezent, proiectul, modificat în urma negocierilor, aşteaptă două avize, după care va fi depus la Primărie pentru a solicita autorizaţia de construire”, a precizat Institutul „Elie Wiesel”.
Într-un interviu acordat Agerpres, ambasadorul Statului Israel la Bucureşti, Reuven Azar, care îşi încheie misiunea în ţara noastră, a fost întrebat şi despre proiectul acestui muzeu.
„Da, banii au fost alocaţi, după cum ştiţi, responsabil este Institutul „Elie Wiesel”. Am reuşit, în timpul mandatului meu, să facem să se mişte lucrurile, pentru că exista un soi de tensiune între cei care au făcut proiectul muzeului şi Primărie. Aceasta din urmă are o politică foarte clară în ceea ce priveşte clădirile de patrimoniu. Deci erau reticenţi în a aproba proiectul companiei care a câştigat licitaţia în acest sens. Datorită eforturilor comune cu alţi ambasadori şi cu oficiali din cabinetul premierului, Primăria, Institutul „Elie Wiesel” şi compania care a realizat proiectul au ajuns la un compromis. Aşa că Institutul „Elie Wiesel” reface proiectul şi acesta va fi transmis Primăriei, sper, în săptămânile ce urmează şi apoi Primăria va da avizul pentru construcţie. Banii alocaţi în acest sens trebuie cheltuiţi până la finalul anului 2026, aşa că sperăm că lucrurile vor merge bine şi că vom avea un muzeu care va fi valoros pentru România. Pentru prima dată, românii vor avea ocazia să vadă uriaşul patrimoniu de sute de ani pe care comunitatea evreiască l-a lăsat aici şi va fi şi o ocazie a educării legate de ororile Holocaustului şi despre cum să fie evitată repetarea istoriei”, a afirmat Reuven Azar.
