Viespile asiatice încă bâzâie atunci când frunzele încep să se îngălbenească, ţânţarii-tigru continuă să înţepe la începutul lunii octombrie, iar ploşniţele verzi invadează locuinţele: mai multe specii de insecte, perturbate de schimbările climatice, continuă să zboare în plină toamnă, informează AFP.
La fel ca la alte specii, ciclul de viaţă al insectelor este influenţat de evoluţia condiţiilor naturale. Temperaturi mai ridicate, o umiditate deficitară sau excedentară, o luminozitate mai tardivă sau precoce sunt suficiente pentru ca insectele să devină dezorientate.
Astfel, deşi perioada lor de activitate se întinde tradiţional din mai până în septembrie, multe dintre insecte sunt de acum active până la sfârşitul lunii noiembrie.
Aşa se întâmplă şi în cazul viespilor asiatice. „În mod foarte clar, impactul climatic are o influenţă asupra persistenţei coloniilor. În această toamnă, întrucât este mai cald, viespea asiatică continuă să se dezvolte ca şi cum ar fi sezonul estival. Aşadar, asta înseamnă mai mulţi indivizi şi o populaţie prezentă pe teren”, a explicat David Giron, director de cercetare în cadrul Centrului Naţional de Cercetări Ştiinţifice (CNRS) din Franţa şi director al Institutului de Cercetare în Biologia Insectelor (IRBI).
Adaptare
Un alt exemplu: ţânţarul-tigru: La început puţin adaptat la climatul Franţei metropolitane, acest dipter cu corpul negru şi cu dungi albe a invadat cea mai mare parte a ţării datorită încălzirii climei. Iar acum, întregul său ciclu de viaţă s-a adaptat la temperaturi care au crescut vertiginos, chiar şi în afara lunilor de vară.
Teoretic, aceşti ţânţari „petrec iarna sub formă de ouă şi, deci, atunci când condiţiile devin cele specifice toamnei, ţânţarii produc ouă de diapauză, adică ouă pregătite să reziste în timpul iernii”, a explicat David Giron.
„Dar atât timp cât condiţiile sunt favorabile, ţânţarii continuă să se reproducă într-un ritm normal, fără să se pregătească pentru iarnă. Aşadar, ei produc noi generaţii. Şi de aceea vedem astăzi populaţii care rezistă mai mult timp”, a adăugat cercetătorul francez. Rezultatul constă în înţepături deosebit de neplăcute pentru oameni, dar, mai ales, riscul de a răspândi cazuri de febră dengue şi de chikungunya, pentru care această specie reprezintă un vector de propagare.
Pe 17 octombrie, aproape toată harta Franţei metropolitane era din nou „roşie”, un cod de alertă în virtutea căruia ţânţarul-tigru este prezent şi activ, potrivit site-ului Vigilance moustique.
Cazul ploşniţelor verzi – inofensive pentru oameni, spre deosebire de „verişoara” lor, ploşniţa de pat – este mult diferit. Această insectă din familia Pentatomidae invadează multe grădini şi, mai ales, locuinţe umane de câteva săptămâni.
Acest comportament se observă mai degrabă în timpul iernii, când ploşniţele se refugiază în habitate pentru a găsi căldură. Deci situaţia nu are nimic de-a face cu începutul de toamnă deosebit de blând, a explicat David Giron. „Însă este probabil ca aceste condiţii meteo deosebite pe care le-am avut în această vară să fi favorizat această specie. Şi de aceea, toamna – de fapt în această vară prelungită -, observăm populaţii foarte mari de ploşniţe”, a adăugat el.
Dispariţii programate?
Potrivit Meteo-France, septembrie 2023 a fost cea mai caldă lună septembrie măsurată vreodată în Franţa, cu temperaturi „între 3,5 şi 3,6 grade Celsius” peste valorile normale din perioada 1990-2020. Căldura excepţională pentru această perioadă a anului a continuat să se manifeste şi în primele 10 zile din octombrie, când pragul de 30 de grade Celsius a fost depăşit cu regularitate.
Dacă încălzirea planetei va continua, trebuie oare să ne aşteptăm la mai multe insecte pe tot parcursul anului?
„Să ne imaginăm că iarna dispare şi că avem temperaturi cu adevărat blânde întregul an. Asta poate avea două efecte: speciile pe care le vedem doar vara, le vom avea tot anul. Ar fi putea fi cazul unor specii de ţânţari, de exemplu”, a declarat David Giron.
Dar, pe lângă această posibilitate, „există şi specii de insecte care au nevoie să hiberneze”. De exemplu, la anumiţi fluturi „există o diapauză obligatorie şi, deci, dacă nu apar condiţii de iarnă, nu vor fi întrunite condiţiile pentru a exista acea fază necesară de hibernare pentru a produce apoi o nouă generaţie în primăvară. Deci, pentru aceste insecte ar putea fi o catastrofă”, a adăugat specialistul francez.