Impactul bugetar al reformei fiscale va fi de cel puţin 1,1% din PIB, în 2025

Nivelul impactului bugetar al reformei fiscale în raport cu obiectivele urmărite va fi de cel puţin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii, conform Planului bugetar-structural naţional pe termen mediu 2025-2031, publicat de Ministerul Finanţelor.

Totodată, în plus, din anul 2026 se adaugă impactul bugetar de 0,5% din PIB ca rezultat al îmbunătăţirii colectării veniturilor bugetare pentru întreaga perioadă prognoză.

Reforma fiscală se va realiza în acord cu prevederile Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, potrivit jaloanelor 207, 208 şi 237, şi are zece obiective. Primul dintre acestea vizează creşterea ponderii veniturilor fiscale în total PIB cu un impact bugetar estimat la cel puţin 1,1% din PIB pentru anul 2025 net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii, pentru a asigura suplimentarea fondurilor colectate la bugetul de stat din venituri fiscale cât şi pentru a asigura alinierea la valorile acestui indicator înregistrate la nivelul altor sisteme fiscale din Uniunea Europeană.

Documentul prevede asigurarea unui sistem fiscal care contribuie la stimularea creşterii economice sustenabile a României, atragerea de investitori, crearea de locuri de muncă şi o dezvoltare economică sustenabilă pe termen lung; simplificarea şi debirocratizarea sistemului fiscal prin stabilirea unor reguli de impunere simple şi clare pentru a asigura conformarea voluntară dar şi pentru a elimina pe cât posibil optimizarea fiscală care aduce importante prejudicii bugetului de stat dar şi celorlalte bugete componente ale bugetului general consolidat; asigurarea predictibilităţii sistemului fiscal.

Reforma fiscală vizează şi corelarea modificărilor aduse sistemului fiscal cu nevoile de finanţare ale bugetului public (în acord cu acest obiectiv modificările aduse impozitelor şi taxelor şi impactul bugetar al acestor măsuri trebuie să fie corelate numai cu acele categorii de nevoi de fonduri publice care sunt necesare pentru dezvoltarea şi modernizarea sistemului de cheltuieli publice dar şi pentru creşterea calităţii şi performanţei sistemului de cheltuieli publice şi implementarea de investiţii publice), ajustarea sistemului de facilităţi fiscale pentru principalele categorii de impozite şi taxe astfel încât să se respecte principiul impunerii echitabile, dar şi pentru a evita formarea unor distorsiuni în materie de politică fiscală ceea ce ar presupune generarea unor inechităţi fiscale între diferite categorii de contribuabili şi îmbunătăţirea cadrului general al reglementărilor fiscale pentru evitarea practicilor de optimizare fiscală, cu scopul de a descuraja situaţiile în care interpretarea legislaţiei fiscale creează artificial oportunităţi de deducere a cheltuielilor sau de reducere a veniturilor impozabile. Astfel, prin intermediul optimizărilor practicate de unii contribuabili se reduc sarcinile fiscale ale acestora. În categoria optimizărilor fiscale sunt vizate: transferurile de profituri în extern efectuate de către întreprinderile multinaţionale, donaţiile şi sponsorizările, cheltuielile care nu sunt legate în mod direct de activitatea operaţională a companiilor etc.

În ceea ce priveşte cotele de impunere, Planul se referă la alinierea, dacă este cazul, a unor cote pentru principalele categorii de impozite şi taxe astfel încât să fie asigurată atât eficienţa colectării sistemului de impozite şi taxe cât şi alinierea la cotele de impunere specifice sistemelor de impozitare existente la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, se are în vedere ajustarea deducerilor specifice impozitului pe venit pentru a asigura o sarcină fiscală corespunzătoare categoriilor de contribuabili care au un nivel de venit sub nivelul salariului mediu brut pe economie astfel încât să fie asigurată corelarea dintre capacitatea de plată a contribuabililor şi nivelul de venit corespunzător al acestora.

Şi sistemul de stabilire a redevenţelor va fi ajustat şi vor fi introduse mecanisme noi de gestionare a redevenţelor pentru a se asigura o gestionare eficientă a resurselor naturale şi minerale, inclusiv o administrare eficientă a patrimoniului public, se mai arată în document.

Pentru a realiza aceste obiective urmează a fi parcurse patru etape, prima fiind elaborarea de către Banca Mondială a scenariilor de reformă fiscală. Acestea vor avea în vedere: actualizarea regulilor de impunere/ bazei de impozitare/ sistemului de facilităţi fiscale pentru impozitul pe profit; în domeniul impozitului pe veniturile obţinute de persoanele fizice şi contribuţiile sociale obligatorii, vor fi avute în vedere revizuirea/ajustarea sistemului deducerilor personale specifice impozitului pe venit pentru perioada de prognoză 2025-2031, revizuirea/actualizarea sistemului de impunere a veniturilor realizate de persoanele fizice, precum şi revizuirea facilităţilor fiscale acordate la plata impozitului pe venit şi revizuirea/reevaluarea reglementărilor privind contribuţiile sociale obligatorii datorate de persoanele fizice, precum şi revizuirea facilităţilor fiscale/excepţiilor/regulilor specifice în cazul contribuţiilor sociale obligatorii; revizuirea/actualizarea prevederilor legale din domeniul taxei pe valoarea adăugată; revizuirea/actualizarea prevederilor privind sistemul de accizare pentru a asigura punerea acestuia în acord cu obiectivele stabilite potrivit jalonului 207 din PNRR; revizuirea mecanismului de impozitare pentru clădiri şi terenuri, operaţionalizarea în cadrul MF a structurii de specialitate dedicate implementării modelului de evaluare specific pentru impozitarea proprietăţilor imobiliare, precum şi dezvoltarea şi operaţionalizarea Sistemului informatic pentru evaluarea proprietăţilor care fac obiectul impozitării proprietăţii.

„Scenariile de reformă fiscală propuse de Banca Mondială, în Q1 2025, vor cuprinde un ansamblu de măsuri fiscale specifice, prezentându-se cel puţin două variante alternative din care autorităţile publice vor decide varianta care va fi implementată începând cu luna aprilie 2025”, se menţionează în document.

Planul bugetar-structural pe termen mediu are ca scop sprijinirea extinderii perioadei de ajustare a deficitului bugetar de la patru la şapte ani şi combină reformele prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) cu reforme suplimentare.

Conform sursei citate, deficitul bugetar estimat pentru 2024, după metodologia ESA, va de 7,9% din PIB, nivel de la care se va proiecta traiectoria de ajustare a acestuia.

Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu a fost prezentat în dezbatere publică în data de 16 octombrie a.c. în Consiliul Naţional Tripartit. De asemenea, în data de 25 octombrie a avut loc consultarea cu reprezentanţii mediului de afaceri la sediul Ministerului Finanţelor, precum şi cu structurile asociative ale autorităţilor publice locale în sistem videoconferinţă.

Acesta urmează să fie transmis săptămâna viitoare Comisiei Europene, care şi-a dat acordul de principiu pe el, au precizat, pentru AGERPRES, surse guvernamentale.