Connect with us

Asul de trefla

Imaginea romilor în mass-media. O retrospectivă a ultimelor două decenii Primitivismul post-revoluţionar

 

La începutul anilor ’90, un finanţator vizionar, Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă, şi iniţiativa unor studente de la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj Napoca (Laura Budiu, Burda Codruţa, Reprezentări sociale cu privire la populaţia de romi, Press Monitor, Agenția de monitorizare a presei, 1996-1997) au făcut posibilă explorarea reprezentării romilor în presa anilor 1990-1993. Aproape toate publicaţiile analizate prezentau romii ca actori ai unor acţiuni cu semnificaţie negativă într-o proporţie covîrşitoare – peste 90%. Interesul tot mai mare al presei pentru problemele legate de romi era în concordanţă cu un fenomen social dramatic care a fost ca-rac-teristic primilor ani de după 1989: pogromurile declanşate în mai multe localităţi de populaţia non-romă (români şi maghiari) împotriva comunităţilor de romi (fenomen analizat de activistul Istvan Haller, care a documentat 15 astfel de conflicte). Cum arătau romii prezentaţi de presă pe această scenă însîngerată? Analiza discursului din publicaţii arată cam aşa: substantive şi adjective frecvent asociate cu romii: „ arme (cuţite, furci, topoare, baionete, săbii, pietre, bîte, ciomege, răngi, sape, pistoale, sticle, spray-uri lacrimogene), coloraţi (bruneţi, negri, oacheşi, tuciurii), furt, tîlhărie (jaf), ucigaşi (asasini, criminali), bandă (haită, gaşcă, hoardă), beţi (beţivi), crimă (omor), închisoare (condamnare), violenţă (agresiune)“. Mult mai rar (una-două apariţii) erau asociate şi cuvinte cu conotaţii pozitive: „virtuozitate, fantezie, patimă, purtătorii folclorului“. Verbele cel mai frecvent apărute în articolele referitoare la romi au fost: „lovesc (bat), ucid (omoară), atacă, ameninţă, terorizează (înspăimîntă), agresează (molestează) sau tîlhăresc (jefuiesc)“.

În primul deceniu de la Revoluţia din 1989, presa scrisă a fost principalul promotor şi vehicul al stereotipurilor negative despre etnia romă. Piaţa televiziunilor era, încă, într-o formă incipientă. Două televiziuni comerciale şi postul public de televiziune ocupau cvasiintegral audienţa la nivel naţional.

Cazna civilizării în epoca preaderării la UE

Anii 2000 a fost, fără îndoială, perioada de climax în ceea ce priveşte construcţia profilului mediatic al etniei rome. Piaţa media a cunoscut o evoluţie spectaculoasă, atît prin extinderea mijloacelor de informare în masă, cît şi prin diversificarea canalelor de comunicare. Competiţia comercială dintre toţi actorii de pe piaţa media şi dezvoltarea tehnologiei aveau să aducă noi elemente în reconstrucţia mentală a etniei rome. Dar, mai presus de orice, agenda publică şi politică a societăţii româneşti din perioada de pre- şi post-aderare la Uniunea Europeană avea să conţină un capitol consistent dedicat etniei rome. Politicieni şi jurnalişti laolaltă s-au angajat în campanii susţinute de edificare a statutului pe care îl are etnia romă. Din păcate, cele mai multe demersuri de acest fel erau iniţiate într-un registru de disociere. Romul din România părea a fi „infractorul de serviciu“. Romii erau asociaţi cu acţiuni negative în peste 71% dintre cazuri. Trebuie specificat totuşi că, în practica editorială, jurnaliştii dezvoltaseră o nouă metodă de transmitere a stereotipurilor, apelînd la citarea unor voci rasiste.

România europeană, supărată pe „romii europeni“

Odată cu aderarea la UE, membrii etniei au început să fie prezentaţi în mass-media ca fiind principalii responsabili de imaginea precară a României în clubul european. Ziarele şi televiziunile româneşti au început să mediatizeze cu predilecţie acţiunile migranţilor romi în diferite state europene. Inflaţia de subiecte de acest tip a fost, în bună măsură, generată şi de contextul politic, care consemna tot mai multe mişcări populist-naţionaliste în state cu tradiţie democratică mai importantă decît a noastră. Dincolo de agenda mass-media sau a politicienilor, în ultimul deceniu constatăm cum o parte din stereotipurile negative despre romi s-au transferat în producţii de divertisment. Sub cupola umorului, principalele posturi de televiziune comerciale au investit în producţii de divertisment şi au construit narative şi pamflete cu şi despre romi, inspirîndu-se, de fapt, din agenda emisiunilor informative.

De altfel, procesul de promovare a culturii şi identităţii rome a crescut progresiv şi în paralel cu profilul mediatic al etniei. Din păcate, nu putem afirma că există îmbunătăţiri în procesul de pozi-ţionare a romilor în societatea românească. În continuare există tendinţa de supramediatizare a „romului“ periculos pentru identitatea naţională sau europeană. Celelalte elemente de identitate culturală a etniei rome ocupă un loc periferic în agenda publică şi, cu excepţia muzicii trandiţionale, nu se bucură neapărat de o reprezentare care să fie favorabilă imaginii etniei. Această realitate este cel mai bine reliefată de cele două Etnobarometre realizate în România în decada 2000-2010. Ele ne arată clar distanţa socială dintre populaţia majoritară şi etnicii romi. Populaţia majoritară, deşi apreciază anumite elemente din cultura romă (muzică, dans, meşteşuguri sau coeziunea membrilor comunităţii rome), încă mai are rezerve în a accepta un membru de etnie romă în familie.

Primitivismul noilor ziarişti

În ultima decadă, în spaţiul public şi-a făcut apariţia imaginea alternativă a romilor, cea liberă de stereotipuri. Această percepţie concurentă este produsul activităţii unor actori care îşi propun explicit combaterea stereotipurilor – organizaţii ale romilor, organizaţii de drepturile omului, instituţii publice de reglementare şi monitorizare a discursului din spaţiul public, dar, mai ales de oameni care au înţeles că identitatea se consolidează prin cultură şi educaţie, nu prin ură şi stigmatizare. Se poate constata că incidenţa exprimărilor rasiste din partea ziariştilor din mass-media convenţionale este incomparabil mai redusă decît în anii anteriori. Universul comunicaţional s-a lărgit infinit, însă, odată cu apariţia cetăţenilor digitali. Persoana cu acces la internet devine ziarist spontan. Apariţia acestei noi generaţii de comunicatori pare să reia istoria imaginii romilor, de data asta, în comunicarea digitală. Primitivismul anilor ’90 nu se mai manifestă în articolul semnat de un ziarist pe site-ul publicaţiei, ci în subsolul comentariilor, acolo unde se deschide infernul urii anti-roma. Asta se petrece acum. Imaginea romilor este din nou expusă unei posibile degradări sub presiunea acestui val de rasism. Reinstaurarea responsabilităţii la acest nivel presupune instrumente noi şi implicarea marilor platforme ale reţelelor sociale online. Fapt care se petrece în chiar aceste zile: Comisia Europeană a încheiat acorduri cu Facebook, Twitter, Google pentru moderarea (filtrarea) discursului instigator la ură. Pilotarea instrumentelor de moderare se realizează prin colaborare cu parteneri din fiecare ţară membră UE. În România, acest exerciţiu este realizat cu concursul ActiveWatch.

Mircea Toma este jurnalist, preşedinte al ActiveWatch.

Ionuţ Codreanu este coordonator de programe ActiveWatch.

Continue Reading
Click to comment

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Tendință