În judeţul Harghita trăiesc aproximativ 20.5000 de romi, iar o jumătate dintre ei se află în comunităţi segregate, arată datele unui studiu realizat de Grupul de lucru pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor şi combaterea sărăciei din cadrul Consiliului Judeţean.
Datele studiului au fost prezentate vineri, într-o conferinţă de presă.
Sociologul Kiss Tamás, de la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale din Cluj Napoca şi membru în grupul de lucru al CJ Harghita, a precizat că s-au folosit mai multe metode pentru realizarea acestui studiu, inclusiv interviuri pe teren, iar cifrele reflectă realitatea într-o măsură mult mai mare decât recensământul din 2011.
„Măsurarea identităţilor este dificilă, pentru că foarte mulţi dintre aceşti romi au o identitate dublă, sunt vorbitori de maghiară, sunt conectaţi la instituţii minoritare maghiare şi, într-un fel, ei îşi asumă şi o identitate maghiară, nu numai o identitate romă. Deci, problema este recensământul care nu acceptă aceste identităţi duble, ei trebuie să aleagă: fie romi, fie maghiari. Ei sunt romi maghiari, de fapt, deci o identitate dublă ar fi care ar caracteriza mult mai bine opţiunile lor”, a explicat sociologul.
Potrivit acestuia, este important de menţionat că populaţia romă din judeţul Harghita este foarte stratificată, respectiv comunităţile sunt foarte diferite din punct de vedere social. Există comunităţi care trăiesc în bunăstare, mai ales în zona Odorhei, datorită migraţiei sezoniere la lucru în Germania, dar şi comunităţi care trăiesc în sărăcie profundă, cum ar fi în zona Ciuc sau în zona Cristuru Secuiesc.
Kiss Tamás a ţinut să sublinieze faptul că mai puţin de un sfert dintre romii din Harghita trăiesc în sărăcie profundă.
„Este foarte important să înţelegem, dacă vorbim despre 20.000 de romi în judeţul Harghita, asta nu înseamnă că 20.000 de romi trăiesc în această sărăcie profundă, doar o minoritate a romilor, (…) mai puţin de sfert. Jumătatea romilor trăiesc răspândiţi între neromi şi situaţia lor este mult mai bună decât a celor care trăiesc în comunităţi compacte dar şi comunităţile compacte sunt foarte diferite. Eu aş spune cam 20-25% sunt care trăiesc în această situaţie a sărăciei profunde”, a precizat sociologul.
El a mai arătat că există şi o diferenţiere culturală între romii din Harghita, cei mai mulţi dintre ei fiind romi maghiari.
„Este şi o diferenţiere cultură între romii din judeţul Harghita. Pe de o parte sunt romi tradiţionali, cum ar fi cortorarii sau gaborii, care au strategie de autonomie. Deci, ei se căsătoresc între ei, sunt izolaţi de instituţiile majoritare, dar mare parte a romilor sunt romi maghiari, vorbitori de limba maghiară, care sunt într-o bună măsură asimilaţi cultural, deci există aculturare în cadrul acestor comunităţi şi idealurile de viaţă nu diferă foarte mult de ale maghiarilor sau ale românilor. Există o etică de muncă foarte similară, deci munca este foarte importantă şi pentru ei”, a menţionat Kiss Tamás.
Acesta a mai spus că accesul la sănătate al romilor este condiţionat de venitul minim garantat, iar cei care lucrează în străinătate nu sunt asiguraţi.
„Deci, sunt într-o bunăstare, dar, pe de altă parte, sunt într-o situaţia foarte precară, pentru că nu sunt asiguraţi, nu vor primi pensii. Asta e foarte mare problemă pentru că statul se retrage din acest domeniu social şi din ce în ce mai puţine transferuri sociale sunt accesibile pentru aceste comunităţi”, a precizat sociologul.
În opinia sa, ar trebui să existe o asigurare de sănătate universală, de care să dispună fiecare cetăţean, aşa cum se întâmplă în alte state europene.
Studiul cuprinde date şi despre accesul la educaţie al copiilor romi, care este condiţionat, la rândul lui, de situaţia materială, dar şi informaţii legate de implicarea primăriilor în rezolvarea problemei romilor.
Coordonatorul Grupului de lucru pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor şi combaterea sărăciei, András Lóránd, a precizat că pe baza datelor obţinute în cadrul acestei cercetări se va elabora o strategie judeţeană care va cuprinde planuri de intervenţie pentru fiecare localitate unde există probleme.
De asemenea, se intenţionează şi înfiinţarea unui Forum al romilor din Harghita.
„Din punctul nostru de vedere, este foarte important să auzim şi părerea lor despre situaţia respectivă şi planurile lor. Pentru acest lucru avem oportunitatea să folosim o parte din bugetul CJ Harghita, deoarece în anul 2022, Consiliul Judeţean va avea un buget participativ, din care o parte va fi folosit pentru aceste teme. În totalitate, eu cred că activitatea grupului de lucru trebuie să se concentreze asupra planificării şi asupra facilitării acestor procese care vor avea nişte rezultate pozitive după cinci, zece, 20 de ani”, a arătat András Lóránd.
Prezent la conferinţa de presă, preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a punctat faptul că sărăcia nu are naţionalitate şi nu poate fi un motiv pentru excluziune socială.
„Este un subiect dificil şi vedem că în această ţară nu avem, deocamdată, o reţetă pentru sărăcia profundă şi aproape că putem spune că suntem lăsaţi singuri în această căutare a soluţiilor. Al doilea lucru este care aş dori să vorbesc este că sărăcia nu are naţionalitate, asta este un lucru foarte important că trebuie să conştientizăm noi, cu toţii, că fiecare naţiune are oameni săraci şi tocmai de aceea sărăcia nu poate fi o cauză a excluziunii din societate. Nimeni nu poate fi exclus din societate doar pentru că este sărac”, a spus Borboly Csaba.
Preşedintele CJ Harghita a apreciat activitatea Grupului de lucru pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor şi combaterea sărăciei care are şi rolul de a sparge „bulele” create de mediul online, care „ne îndepărtează de la a vedea provocările cu care se confruntă o anumită parte a societăţii” şi a subliniat că instituţia pe care o conduce, chiar dacă nu are atribuţii în domeniu, face tot posibilul pentru găsirea de soluţii.