Guvernul a aprobat, miercuri, printr-o hotărâre, Lista bolilor infectocontagioase pentru care se instituie izolarea la domiciliu, la locaţia declarată sau, după caz, în unităţi sanitare sau în locaţii alternative ataşate acestora, precum şi Lista unităţilor sanitare de bază în care se tratează persoanele bolnave, informează un comunicat de presă al Ministerului Sănătăţii transmis joi.
În lista bolilor infectocontagioase, care cuprinde 24 de afecţiuni şi a fost propusă de Institutul National de Sănătate Publică, a fost introdusă şi infecţia cu SARS-CoV-2.
Bolile infectocontagioase sunt acele tipuri de boli determinate de agenţi patogeni care au un impact rapid şi major asupra stării de sănătate şi pot duce rapid la apariţia de focare sau declanşarea de epidemii extinse la nivel naţional sau internaţional.
„Aceste boli infectocontagioase necesită identificare rapidă, declarare şi instituire de măsuri imediate în scopul limitării extinderii bolii în populaţia generală. Având în vedere faptul că bolile infectocontagioase sunt tratate în primul rând în spitalele şi secţiile de boli infecţioase de pe teritoriul tării, lista unităţilor sanitare de bază în care persoanele bolnave vor fi izolate în scopul evaluării clinico-biologice şi acordării serviciilor medicale necesare, cuprinde în primul rând aceste tipuri de unităţi sanitare”, a explicat Ministerul Sănătăţii.
Conform sursei citate, unităţile sanitare de bază sunt cele care au capacitatea tehnică, logistica şi dispun de resursa umană calificată pentru a putea trata bolile infectocontagioase ce impun izolarea persoanelor pentru tratament de specialitate şi pentru prevenirea contagiunii.
„În funcţie de capabilităţile acestor unităţi spitaliceşti, de fazele evolutive şi de extinderea unei epidemii sau pandemii, sunt spitale de Faza I şi de Faza II. Unităţile sanitare de bază vor interna pacienţii suspecţi sau confirmaţi pentru una din afecţiunile prevăzute în anexa 1 şi vor asigura tratamentul formelor de boală medii, severe şi critice. Spitalele de Faza I sunt reprezentate de spitalele clinice de boli infecţioase. În situaţia în care spitalele clinice de boli infecţioase de Faza I sunt depăşite din punctul de vedere al numărului de pacienţi internaţi, precum şi în funcţie de specificul afecţiunii, pacienţi cu forme uşoare, medii, severe şi critice se vor trata în unităţi sanitare care deţin compartiment/secţie ATI, cu capacitate de ventilaţie mecanică şi care se bazează pe sistemul pavilionar disponibil în majoritatea spitalelor/secţiilor judeţene de boli infecţioase sau spitalelor/secţiilor judeţene de pneumoftiziologie, care reprezintă Spitalele de Faza II”, prevede actul normativ.
Potrivit acestuia, reţeaua de spitale şi unităţi sanitare ce asigură suportul pentru spitalele de Faza I şi Faza II, numite şi spitale suport, precum şi nominalizarea acestora se stabilesc la nivel local, printr-un protocol de colaborare sub coordonarea Direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a Comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, şi cuprinde:
* spitalele judeţene sau municipale de urgenţă, care pot asigura asistenţa medicală pentru celelalte urgenţe medico-chirurgicale;
* spitalele municipale sau orăşeneşti, preponderent cele cu secţii de boli infecţioase sau pneumologie, precum şi spitalele din alte reţele decât ale Ministerului Sănătăţii – Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Ministerul Apărării Naţionale, unităţi sanitare private.
În funcţie de evoluţia numărului de cazuri, în categoria spitalelor de Faza I, Faza II sau suport pot fi incluse şi alte spitale, prin hotărâre de Guvern.
Guvernul a aprobat, miercuri, o hotărâre privind modificarea şi completarea HG 155/2017 referitoare la aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniu, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, a informat joi, printr-un comunicat de presă, Ministerul Sănătăţii.
Potrivit sursei citate, prin actul normativ s-a aprobat modificarea şi completarea unor reglementări privind autorizarea, evaluarea, acreditarea furnizorilor care intră în contract cu Casele de sănătate publică, precum şi decontarea serviciilor de dializă, reglementarea unor măsuri pentru preîntâmpinarea apariţiei unor disfuncţionalităţi majore în asigurarea accesului bolnavilor la medicamente în cadrul programelor naţionale de sănătate curative.
În contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, decontarea serviciilor de dializă, precum şi regularizarea trimestrială a acestora se efectuează în limita sumelor alocate în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate cu această destinaţie.
Totodată, medicii de familie pot să emită prescripţii medicale pentru bolnavii cu schemă terapeutică stabilă trataţi în cadrul programelor naţionale de sănătate curative, în baza documentelor care le-au fost emise de către medicii specialişti – scrisoare medicală şi/sau confirmarea înregistrării formularului specific de prescriere, şi pentru unele medicamente din lista aprobată prin Hotărârea Guvernului 720/2008, republicată, cu modificările ulterioare, eliberate prin farmaciile cu circuit deschis şi care sunt prescrise de către medicii specialişti în conformitate cu limitările prevăzute în Ordinul ministrului Sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.301/500/2008.