După cum am mai spus-o deja, unicul imn oficial al
romilor de pretutindeni este melodia “Gelem, gelem”. Acesta a fost adoptat în
timpul primului Congres Mondial al Romilor, din anul 1971, care s-a desfăşurat
la Londra. Preşedintele ales al Congresului a fost atunci scriitorul rrom sârb,
Slobodan Berberski. Deşi imnul “Gelem, gelem” este cunoscut peste tot în lume,
nici până în prezent nu sunt sigure locul şi momentul de provenienţă ale
cântecului devenit imn.
Unul dintre motive ar putea fi reprezentat chiar de
existenţa numeroaselor variante ale piesei. Cert este că melodia “Gelem, gelem”
ar avea origini folclorice. Mai mult decât atât, există voci care susţin că
ţara de provenienţă a unora dintre variantele melodiei devenite imn ar fi chiar
România. Cei care susţin această ipoteză se bazează, printre altele, pe faptul
că încă din anii 1920-1930, piesa era foarte apreciată şi cerută de public la
spectacolele de varietăţi de la noi din ţară.
Textul melodiei “Gelem, gelem” a fost rescris cu ocazia
celui de-al doilea Congres Mondial al Romilor, care s-a ţinut la Geneva, la
şase ani după adoptarea piesei ca imn. Atunci a fost prezent și actorul rrom
american, Yul Brinner.
Cântecul devenit imn a fost lansat în anul 1967, în
filmul iugoslav “Am întâlnit şi ţigani fericiţi”. Cântăreaţa şi actriţa Olivera
Vučo a fost cea care l-a interpretat în film, spre încântarea publicului de
pretutindeni.
“Gelem, gelem” înseamnă, în limba română, “Am umblat, am
umblat”.
Gelem, Gelem
Gelem, gelem, lungone dromensa
Maladilem bakhtale Romensa
A Romale katar tumen aven,
E tsarensa bahktale dromensa?
A Romale, A Chavale
Vi man sas ek bari familiya,
Murdadas la e kali legiya
Aven mansa sa lumniake Roma,
Kai putaile e romane droma
Ake vriama, usti Rom akana,
Men khutasa misto kai kerasa
A Romale, A Chavale
Puter Dewla le parne wudara
Te sai dikhaw kai si me manusha
Pale ka gav lungone dromencar
Ta ka phirav bachtale Romensa
A Rromalen, A chavalen
Opre Rroma isi vaxt akana
Ajde mançar sa lumáqe Rroma
O kalo muj ta e kale jakha
Kamàva len sar e kale drakha
A Rromalen, A chavalen.
Sursa: Talida Stănică, „Kestiuni rome. O incursiune în
cultura, istoria și tradițiile romilor”, București, 2014
