FRDS: Nouă rundă de finanţare în cadrul apelului de proiecte „Creşterea incluziunii şi abilitarea romilor”

Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS), în calitate de Operator de Program pentru Programul „Dezvoltare locală, reducerea sărăciei şi creşterea incluziunii romilor” (Dezvoltare locală), finanţat din Granturile SEE şi Norvegiene 2014-2021, a lansat miercuri, 6 ianuarie 2021, cea de-a doua rundă de finanţare aferentă apelului de propuneri de proiecte „Creşterea incluziunii şi abilitarea romilor”.

Suma alocată acestei runde este de 7.806.133,95 de euro şi este asigurată de Granturile SEE 2014-2021 (85%) şi de Guvernul României (cofinanţarea publică de 15%).

Valoarea minimă a grantului care poate fi solicitat pentru implementarea unui proiect în cadrul acestei rude este de 300.000 de euro, limita maximă fiind de 1.000.000 de euro.

Proiectele finanţate în cadrul apelului vor contribui la atingerea unuia sau mai multora din următoarele obiective:

1. creşterea accesului şi a calităţii serviciilor sectoriale sau integrate pentru romi, în următoarele sectoare: asistenţă socială, educaţie, ocupare, sănătate şi locuire;

2. abilitarea romilor (empowerment), în special a femeilor şi tinerelor rome, a experţilor şi liderilor romi;

3. combaterea oricărei forme de discriminare a romilor.

Solicitanţii eligibili sunt organizaţiile neguvernamentale, entităţile publice şi asociaţiile autorităţilor locale.

Proiectele se vor adresa următoarelor grupuri ţintă:

* persoane şi familii de etnie romă (copii, tineri, adulţi) în situaţii de vulnerabilitate, de risc sau care se confruntă cu diverse forme de excluziune socio-economică şi care au nevoie de documente de identitate, de servicii educaţionale, servicii de ocupare, servicii pentru sănătate şi/ sau servicii de locuire;

* persoane de etnie romă (adulţi, tineri sau copii), în special femei şi tinere rome, cu niveluri scăzute de conştientizare privind drepturile lor şi participarea la viaţa comunităţii, care au nevoie să participe în activităţi de abilitare (empowerment);

* experţi şi lideri romi – care activează pe cont propriu sau în cadrul unor organizaţii neguvernamentale, grupuri de acţiune, grupuri comunitare, autorităţi şi instituţii publice, sindicate, asociaţii ale elevilor sau studenţilor, partide politice, asociaţii de tineret sau altor forme de asociere, persoane aflate în poziţii de lideri formali sau informali în relaţie cu persoanele şi/ sau familiile rome în situaţii de vulnerabilitate (inclusiv mediatori sociali, şcolari, sanitari etc.). Acest grup ţintă va fi inclus în proiect numai împreună cu cel puţin unul din celelalte grupuri ţintă principale;

* specialişti/ voluntari din domeniile educaţiei, sănătăţii, ocupării, serviciilor sociale, administraţiei publice, sectorului ONG etc., implicaţi în furnizarea de servicii persoanelor de etnie romă;

* membri ai comunităţii aparţinând populaţiei majoritare, care locuiesc în zonele de intervenţie ale proiectului şi trăiesc în condiţii socio-economice similare cu persoanele de etnie romă din grupul ţintă principal, în situaţii de risc sau confruntându-se cu diverse forme de excluziune socio-economică;

* membri ai comunităţii aparţinând populaţiei majoritare, care locuiesc în zonele de intervenţie ale proiectului, subiecţi ai campaniei/campaniilor de conştientizare.

Activităţile eligibile vor fi centrate pe furnizarea de servicii integrate (obţinerea documentelor de identitate, servicii educaţionale, servicii de ocupare, servicii pentru sănătate, îmbunătăţirea condiţiilor de locuit); furnizarea de informaţii persoanelor de etnie romă, în special femeilor şi tinerelor rome, cu privire la modalităţi de afirmare a drepturilor acestora şi de accesare a serviciilor publice; dezvoltarea capacităţilor individuale ale persoanelor de etnie romă; activităţi de creştere a responsabilităţii şi a capacităţii autorităţilor şi instituţiilor publice de a fi mai incluzive; activităţi care promovează capacitatea de organizare la nivel local a romilor; formarea personalului şi a voluntarilor care lucrează cu persoane de etnie romă; campanii de creştere a conştientizării pe teme de abilitare adresate persoanelor de etnie romă, în special femeilor rome şi tinerilor romi cu niveluri scăzute de conştientizare a drepturilor şi de participare în viaţa comunităţii; schimburi de bune practici cu entităţi din Islanda, Liechtenstein şi Norvegia pe teme de abilitare.

Durata recomandată a proiectelor este cuprinsă între 12 şi 24 de luni. Depunerea propunerilor de proiecte se realizează online, termenul-limită fiind 15 aprilie 2021.

Documentaţia aferentă acestei runde de finanţare precum şi alte informaţii suplimentare sunt disponibile pe pagina web aferentă Programului Dezvoltare locală. Eventuale solicitări de clarificări pot fi transmise de cei interesaţi pe adresa de e-mail info@frds.ro.

*

Programul Dezvoltare locală îşi propune să finanţeze proiecte menite să crească gradul de utilizare a serviciilor sociale de către grupurile dezavantajate şi de incluziune socială a copiilor şi tinerilor aflaţi în situaţii de risc, să contribuie la combaterea abandonului şcolar, la dezvoltarea unor măsuri integrate de incluziune a romilor şi de combatere a discriminării, să dezvolte capacitatea administraţiei centrale şi locale de a aplica principiile bunei guvernări, respectiv să sprijine punerea în practică a recomandărilor CEDO privind respectarea drepturilor omului în România. Programul are un buget total de 86.941.176 de euro (incluzând cofinanţarea de 15% acordată de Guvernul României).

Detalii specifice despre Programul Dezvoltare locală sunt disponibile pe: https://dezvoltare-locala.frds.ro/apelul-cresterea-incluziunii-si-abilitarea-romilor/      www.eeagrants.ro şi www.eeagrants.org.

Despre FRDS

Fondul Român de Dezvoltare Socială a fost înfiinţat în anul 1998, ca organism de interes public aflat sub autoritatea Guvernului României, prin intermediul căruia sunt finanţate proiecte care ţintesc reducerea sărăciei, incluziunea socială şi dezvoltarea locală. În cei 22 de ani de activitate, FRDS a finanţat peste 1.530 de proiecte de dezvoltare socială, în valoare totală de cca. 130 de milioane de euro. Fondurile administrate de FRDS au provenit în principal de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) şi de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), cărora li s-au adăugat contribuţia Guvernului României şi cea a beneficiarilor direcţi. Începând cu anul 2013, FRDS a devenit Operator de Program pentru Programul RO10 „Copii şi tineri aflaţi în situaţii de risc şi iniţiative locale şi regionale pentru reducerea inegalităţilor naţionale şi pentru promovarea incluziunii sociale”, finanţat prin Granturile SEE 2009-2014, iar din anul 2017 este Operator de Program pentru Programul „Dezvoltare locală, reducerea sărăciei şi creşterea incluziunii romilor”, finanţat prin Granturile SEE şi Norvegiene 2014-2021.

Despre Granturile SEE şi Norvegiene

Granturile SEE şi Norvegiene 2014 – 2021 sunt fonduri nerambursabile acordate de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia pentru reducerea disparităţilor economice şi sociale şi pentru consolidarea cooperării celor trei state donatoare cu 15 ţări beneficiare din Uniunea Europeană. Fundamentul Granturilor SEE şi Norvegiene este Acordul privind Spaţiul Economic European (SEE), prin care Norvegia, Islanda şi Liechtenstein cooperează îndeaproape cu UE pentru a construi o Europă mai puternică şi mai incluzivă. În temeiul acestui acord, Norvegia şi partenerii săi din SEE/ AELS fac parte din piaţa internă europeană. Norvegia contribuie la aceasta prin Granturile SEE şi Norvegiene. 2,8 miliarde de euro vor fi disponibile în cadrul schemei de granturi pentru perioada 2014-2021 şi vor fi distribuite către cele 15 ţări beneficiare. Norvegia oferă aproximativ 98% din această finanţare, restul fiind acordat de Islanda şi Liechtenstein. Prin intermediul Granturilor SEE şi Norvegiene, România beneficiază de 502,5 milioane de euro pentru perioada de programare 2014 – 2021, pentru a finanţa proiecte în domenii precum incluziunea socială, sănătatea publică, dezvoltarea afacerilor, consolidarea sectorului ONG, cercetarea şi educaţia, energia regenerabilă, mediul, patrimoniul şi schimburi culturale, justiţie etc.