Conflictul armat reprezintă cel mai mare risc în 2025, arată un sondaj al Forumului Economic Mondial (WEF) şi care vine să ilustreze o fragmentare globală tot mai profundă, înaintea reuniunii anuale a liderilor de guverne şi de afaceri de săptămâna aceasta de la Davos, relatează Reuters.
Aproape unul din patru din cei peste 900 de experţi chestionaţi din mediul academic, de afaceri şi de strategie politică au considerat conflictul – incluzând războaiele şi terorismul – drept cel mai grav risc pentru creşterea economică în anul care a început.
Vremea extremă, principala preocupare în 2024, a ajuns pe locul al doilea în lista pericolelor.
„Într-o lume marcată de adâncirea divizărilor şi de riscuri în creştere, liderii globali au de ales: să încurajeze colaborarea şi rezilienţa sau să se confrunte cu o instabilitate agravată”, a atras atenţia directorul general al WEF, Mirek Dusek, într-o declaraţie care însoţeşte raportul.
„Miza nu a fost niciodată mai mare”, a subliniat acesta.
Lucrările anuale ale WEF încep pe 20 ianuarie, iar Donald Trump, care va depune în aceeaşi zi jurământul ca al 47-lea preşedinte al Statelor Unite şi a promis că va pune capăt războiului din Ucraina, se va adresa virtual reuniunii pe 23 ianuarie. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va participa la forum şi va susţine un discurs pe 21 ianuarie, potrivit organizatorilor WEF.
Între alţi lideri de pe plan mondial care urmează să participe la întâlnire se numără preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi vicepremierul chinez Ding Xuexiang.
Pe agenda discuţiilor un loc central ocupă Siria, „situaţia umanitară teribilă din Gaza” şi potenţiala escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit preşedintelui şi CEO-ului WEF, Borge Brende.
În ce priveşte acest din urmă conflict, negociatorii discutau miercuri detaliile finale ale unei potenţiale încetare a focului în Gaza, în urma tratativelor maraton din Qatar.
Sondajul publicat miercuri a clasat, totodată, ameninţarea dezinformării drept cel mai sever risc global pentru următorii doi ani, adică aceeaşi poziţie în clasament ca în 2024.
Pe un orizont de zece ani, ameninţările de mediu au dominat preocupările de risc ale experţilor, potrivit sondajului citat, care a indicat vremea extremă ca fiind principalul risc global pe termen lung, urmată de pierderea biodiversităţii, schimbarea critică a ecosistemelor şi criza resurselor naturale.
Anul trecut a fost cel mai fierbinte de la debutul măsurătorilor meteorologice, temperatura medie a planetei fiind în 2024 cu 1,6 grade Celsius mai ridicată decât în perioada 1850-1900, ”epoca preindustrială” – înainte ca oamenii să înceapă să ardă pe scară largă combustibili fosili care emit CO2 -, în condiţiile în care guvernele şi-au luat angajamentul prin Acordul de la Paris din 2015 să încerce să prevină o creştere a temperaturii medii de peste 1,5 grade Celsius, pentru a evita astfel alte dezastre climatice severe şi costisitoare.
Un risc global este definit de sondaj ca o situaţie care ar afecta negativ o proporţie semnificativă din PIB-ul global, populaţie sau resursele naturale.
Sondajul a fost realizat în septembrie şi octombrie anul trecut.
Majoritatea respondenţilor, 64%, au afirmat că se aşteaptă ca ordinea globală multipolară şi fragmentată să persiste.