Experţii Fondului Monetar Internaţional recomandă autorităţilor de la Bucureşti o eventuală impozitare progresivă a veniturilor personale, creşterea veniturilor din TVA, inclusiv prin taxarea mai multor produse cu cota standard de 19%, şi introducerea unei taxe pe carbon în transporturi şi construcţii.
O misiune a Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jan Kees Martijn, s-a aflat la Bucureşti, în această săptămână, pentru a analiza recentele evoluţii economice şi financiare şi pentru o revizuire a prognozelor macroeconomice.
În concluziile publicate joi, la finalul vizitei, experţii prognozează deficite fiscale de peste 6% din PIB în următorii ani, având în vedere costurile noii legi a pensiilor, şi subliniază că, în aceste condiţii, sunt necesare noi măsuri care să reducă deficitele la niveluri sustenabile.
„Pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcţia corectă şi a creat venituri suplimentare. Cu toate acestea, noi prognozăm deficite fiscale de peste 6% din PIB în următorii ani, având în vedere costurile noii legi a pensiilor. Noi măsuri vor fi necesare pentru a reduce deficitul la niveluri sustenabile”, se precizează în comunicatul FMI.
Potrivit sursei citate, deşi eforturile pentru a limita cheltuielile care nu au legătură cu pensiile şi a îmbunătăţi eficienţa guvernului şi administraţiei fiscale sunt binevenite, contribuţia lor potenţială la ajustarea fiscală este limitată, în special pe termen scurt. „Veniturile din taxe ale României sunt cu mult sub nivelul din ţările comparabile şi prea mici pentru a susţine servicii publice la standarde UE. În consecinţă, nu există o cale realistă de progres fără o reformă substanţială a politicii fiscale”, susţin experţii FMI.
În context, FMI recomandă reforma impozitului pe venit prin eliminarea scutirilor rămase, inclusiv prin reducerea pragului pentru microîntreprinderi şi, eventual, prin introducerea unui impozit progresiv. O altă opţiune menţionată de experţii FMI este creşterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor produse la cota standard. De asemenea, experţii FMI recomandă introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor şi construcţiilor sau a unor accize suplimentare pe combustibilii fosili precum şi creşterea impozitării proprietăţilor, dacă este posibil prin punerea în aplicare a reformelor deja pregătite. Referitor la impactul reformei pensiilor, experţii FMI recomandă elaborarea unui mecanism pentru a întinde în mod eficient povara fiscală rezultată din reforma pensiilor.
„În elaborarea şi implementarea modificărilor politicii fiscale, predictibilitatea este vitală. Discuţiile pregătitoare şi comunicarea planurilor referitoare la reformarea taxelor ar facilita activitatea de planificare a firmelor şi gospodăriilor şi ar îmbunătăţi climatul investiţional”, subliniază experţii FMI.
În ceea ce priveşte perspectivele pentru 2024, experţii FMI se aşteaptă ca economia românească să înregistreze o creştere apropiată de 3%, pe fondul consolidării consumului şi cererii externe. De asemenea, inflaţia de bază ar urma să revină treptat în intervalul ţintă al BNR până la sfârşitul anului 2025. Cu toate acestea, creşterile salariale de două cifre pot împiedica normalizarea inflaţiei, avertizează experţii FMI. În aceste condiţii, politica monetară trebuie să rămână una restrictivă până când vor apărea dovezi clare că inflaţia de bază este pe o traiectorie descendentă clară spre intervalul ţintă al BNR.
În prezent, România nu are în derulare un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, însă instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei româneşti, în baza consultărilor pe Articolul IV.
Consultările constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei.