În perioada 18 – 21 august 2016, a avut loc la Sighişoara, Festivalul Intercultural ProEtnica, un festival care oferă minorităţilor naţionale din România o platformă pentru exprimarea, păstrarea şi dezvoltarea identităţilor etnoculturale din România, dar şi un for pentru dialogul intercultural.
Cu prilejul organizării acestui eveniment, în 20 august a avut loc, la Sighişoara, întâlnirea de lucru a membrilor Comisiei pentru cultură, culte şi mass media a Consiliului Minorităţilor Naţionale. În cadrul acestei întâlniri, printre alte subiecte abordate, membrii comisiei au discutat despre programele pe care le vor lansa în anul 2017, programe axate pe tema dialogului intercultural.
La lucrările Comisiei pentru cultură, culte şi mass media a luat parte domnul Amet Aledin, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice care a vorbit despre importanţa dialogului interreligios în păstrarea şi dezvoltarea identităţii minorităţilor naţionale din România.
În ediţia ProEtnica din acest an, organizatorii festivalului au decis să abordeze tema dialogului interetnic. În acest context, reprezentanţii Comisiei au fost invitaţi să participe la simpozionul „Dialogul interetnic din România contemporană”, simpozionul organizat de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România. La acest simpozion au luat parte domnul Aurel Vainer, deputatul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, domnul Amet Aledin, secretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice, dar şi reprezentant al minorităţii tătarilor turco-musulmani din România, domnul Dragoş Zisopol, deputatul Uniunii Elene din România, domnul Adrian Merka, deputatul Uniunii Slovacilor şi Cehilor din România.
Problema identităţii naţionale a fost intens şi îndelung discutată de toţi participanţii la simpozion. Domnul Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, asemuia identitatea naţională cu o carte de identitate proprie fiecărei minorităţi naţionale. Identitatea naţională, – în opinia domnului Vainer, poate fi definită prin prezenţa în România a minorităţilor naţionale, prin elementele de tradiţie, artă, cultură şi religie.
Religia este un element de identitate foarte important pentru exprimarea identităţii, „iar în România – a spus domnul Aurel Vainer – nu există diferende între musulmani, evrei, care sunt mozaici, ortodocşi, protestanţi, catolici, romano-catolici. Religia a fost o permanenţă a identităţii naţionale şi ne-a ajutat foarte mult să ne păstrăm această identitate şi să rămânem evrei”.
Religia este un element esenţial şi pentru identitatea tătară şi turcă. Domnul Amet Aledin a ţinut să sublinieze că religia pentru comunităţile tătară şi turcă a însemnat şi înseamnă pilonul de rezistenţă pentru păstrarea identităţii celor două minorităţi.
În opinia domnului deputat Dragoş Zisopol, cultura reprezintă vârful de lance a existenţei minorităţilor naţionale. Fiecare minoritate naţională are un profil cultural, iar dialogul înseamnă relaţii interumane, interculturale sau interreligioase. Totodată, domnul Zisopol a subliniat ideea că forţa poporului grec vine din credinţă. Deşi, în cursul istoriei, grecilor le-a fost interzis să facă semnul crucii, ei l-au exprimat prin dans. „Dansul pentru greci este ca Tatăl Nostru – a spus domnul Zisopol. Dansul grecesc este cel care a păstrat semnul crucii. În momentul în care grecii se prind de mâini pentru a dansa, ei formează semnul crucii.”.
În finalul discuţiilor, s-a propus crearea unui centru interetnic, deschis tuturor minorităţilor naţionale, dar şi crearea unei tribune a minorităţilor naţionale; tribuna la care sunt invitaţi să vină oamenii simpli din rândul unei minorităţi naţionale care să vorbească despre viaţa comunităţii pe care o reprezintă, despre tradiţiile şi obiceiurile acelei comunităţi.