Eveniment

Fecioara Neagră, protectoarea romilor

La sfârşitul lunii mai, an de an, romii europeni catolici o celebrează pe Sfânta Sara, cunoscută şi drept Fecioara Neagră. Sfânta Sara este considerată ca fiind protectoarea religioasă a romilor, iar obiceiul de-a merge în pelerinaj la statuia sa din oraşul-port Les Saintes Maries de la Mer – Sfintele Marii de la Mare, din sudul Franţei, datează încă din anul 1935.

Legenda Fecioarei Negre vine din secolul al XVI-lea. Se spune că aceasta era servitoarea Sfintelor Maria lui Iacob, Maria Magdalena şi Maria-Salome. La plecarea lor pe apă din Palestina, cele trei Marii au naufragiat pe plaja micului oraş-port şi au făcut un altar, la care au început să se roage. Tot legenda spune că, la scurt timp, fecioarele au dispărut ca prin minune. Relicvele Sfintei Sara sunt păstrate însă în biserica medievală din oraş. O altă legendă spune că Sfânta Sara era “o păgână de origine nobilă, care s-a convertit la credinţa lui Abraham”. Mai există şi o a treia legendă care vorbeşte despre Sfânta Sara ca fiind o reprezentare creştinizată a zeiţei indiene Kali.

E adevărat că Sfânta Sara, protectoarea romilor, nu e recunoscută de Vatican, însă vizitarea bisericii unde se află Sfânta Sara este deosebit de importantă pentru romii europeni.

Odată ajuns aici, pelerinul aprinde o lumânare, se roagă la Sfanta Sara, după care îşi notează pe o bucăţică de hârtie dorinţele pe care le are, după care lasă biletul lângă statueta Sfintei. În timp ce în biserică atmosfera este încărcată de emoţie şi de pocăinţă, în afara acesteia sună muzica flamenco. Pentru că pelerinajul de la Camargue are nu doar un aspect religios, ci este însoțit și de nişte petreceri răsunătoare.

Pe durata festivalului, Fecioara Neagră, protectoarea romilor, este plimbată prin întregul orăşel Saintes Maries de la Mer.

Din anul 2001, la iniţiativa lui Gheorghe Sarău și cu sprijinul Partidei Romilor, pictorul Ion Alexe a pictat-o pe Sfânta Sara, protectoarea religioasă a romilor, în Biserica “Sf. Paraschiva” din Segarcea-Vale, judeţul Teleorman.

Sursa: Talida Stănică, „Kestiuni rome. O incursiune în cultura, istoria și tradițiile romilor”, București, 2014

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Tendință

Exit mobile version