Comisia Consiliului Europei împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI) consideră că România a făcut o serie de progrese în aceste aspecte în ultimii cinci ani, dar îşi exprimă preocuparea în legătură cu mai multe probleme, mai ales în ce priveşte discursul de ură şi intoleranţă, răspunsul inadecvat al sistemului de justiţie la infracţiunile motivate de ură, precum şi discriminarea împotriva romilor şi a persoanelor din comunitatea LGBT.
În acest context, ECRI recomandă în raport modificarea Codului Penal astfel încât să includă infracţiunile de incitare la violenţă şi insultă publică şi defăimare de natură rasistă, care să fie aplicabile atât grupurilor cât şi indivizilor, precum şi includerea în toate prevederile relevante, inclusiv ca circumstanţe agravante, a motivelor naţionalităţii, culorii, cetăţeniei şi identităţii de gen. Comisia anti-rasism a CoE recomandă totodată autorităţilor române modificarea legislaţiei anti-discriminare astfel încât aceasta să includă, între altele, naţionalitatea, culoarea, cetăţenia şi identitatea de gen în lista motivelor interzise ale discriminării, o prevedere care să oblige autorităţile publice să promoveze egalitatea în exercitarea funcţiilor, precum şi obligaţia de a elimina finanţarea publică a organizaţiilor sau partidelor politice care promovează rasismul.
ECRI, organism independent de monitorizare a drepturilor omului, specializat în chestiuni privind rasismul şi intoleranţa, salută paşii pozitivi realizaţi de la raportul precedent, din martie 2014, cum ar fi adoptarea unei legislaţii penale specifice privind măsurile de prevenire şi combatere a antisemitismului şi adoptarea de către Biroul Procurorului General a unei strategii pentru sporirea eficienţei investigaţiilor penale în legătură cu acuzaţiile de rele tratamente din partea oamenilor legii.
O altă evoluţie pozitivă o reprezintă noile măsuri privind nevoile educaţionale ale copiilor romi, inclusiv burse pentru elevii din învăţământul liceal şi şcolile profesionale, cât şi transport gratuit. S-au înregistrat progrese şi în lupta împotriva abandonului şcolar, prin adoptarea Strategiei Naţionale pentru reducerea abandonului şcolar timpuriu (2015-2020). Mai mult, a fost adoptat un Ordin al Ministrului privind interzicerea segregării şcolare în învăţământul pre-universitar, care se concentrează pe acces egal la un învăţământ de calitate.
ECRI apreciază de asemenea faptul că persoanele cărora li s-a asigurat un statut de protecţie pentru refugiaţi sau cu protecţie subsidiară au dreptul la muncă, cât şi acces liber la îngrijire medicală, educaţie şi locuinţe sociale, pe poziţie de egalitate cu cetăţenii români.
Pe de altă parte, în ciuda progreselor obţinute, sunt unele chestiuni care suscită îngrijorare, notează raportul. Astfel, discursul de incitare la ură, rasist şi intolerant, ţinut în public ori pe internet rămâne o problemă larg răspândită, principalele ţinte fiind romii, minoritatea maghiară, comunitatea LGBT şi cea evreiască. Au loc sporadic atacuri violente împotriva acestor grupuri sau asupra proprietăţii lor, se menţionează în raport, care avertizează asupra accentuării climatului homofob şi transfob din societatea românească.
Limbajul de ură este predominant în mass-media tradiţională şi socială, în special împotriva romilor, comunităţii LGBT, minorităţii maghiare, comunităţii evreieşti şi musulmanilor şi s-a constatat că unele canale de televiziune emit comentarii discriminatorii, arată autorii raportului.
ECRI se declară totodată preocupată de presupuse cazuri de discriminare rasială şi comportament neadecvat din partea poliţiei, în special împotriva romilor, precum şi de faptul că nu există încă un organism independent însărcinat cu investigarea acestor cazuri.
Între alte deficienţe, autorii raportului notează că nu există o bază de date cu înregistrări coerente şi sistematice privind discursul de incitare la ură şi violenţa bazată pe ură, nu se ajunge aproape niciodată la acţiuni penale în urma unor astfel de fapte, prevederile privind motivaţia rasistă drept circumstanţă agravantă sunt rar aplicate şi în plus de multe ori astfel de infracţiuni nu sunt raportate.
ECRI consemnează de asemenea că până în prezent ‘Strategia naţională de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome’ a avut un impact neînsemnat, în parte din cauza unor constrângeri financiare semnificative, membri ai acestei comunităţi continuă să sufere din cauza lipsei de acces pe piaţa muncii, lipsa locuinţelor sociale persistă, iar evacuarea forţată a romilor din aşezările lor instabile continuă, adesea fără a li se oferi soluţii de relocare.
Două dintre recomandările făcute de ECRI autorităţilor române, în lumina constatărilor raportului, sunt aşa-numite recomandări de monitorizare interimară şi necesită o implementare rapidă: stabilirea unui sistem pentru colectarea informaţiilor şi elaborarea de statistici care să ofere o imagine integrată şi consecventă a cazurilor de discurs rasist, de incitare la ură şi homo/transfob, precum şi a infracţiunilor motivate de ură aduse în atenţia poliţiei şi urmărite în instanţă, iar aceste informaţii să fie disponibile publicului; şi a doua, asigurarea pregătirii continue pentru poliţişti, procurori şi judecători în ce priveşte abordarea actelor de violenţă rasiste şi homo/transfobe, precum şi sporirea colaborării între poliţie şi grupurile vulnerabile, în special romii şi comunitatea LGBT.
Un proces de monitorizare a acestor două recomandări va fi realizat de ECRI în mai puţin de doi ani de la publicarea acestui raport.
Comisia CoE împotriva rasismului şi intoleranţei repetă în raportul său recomandarea ca autorităţile române să definească şi să interzică profilarea rasială în legislaţie şi să înfiinţeze un organism independent de poliţie şi de procuratură, căruia să i se încredinţeze investigarea presupuselor cazuri de discriminare rasială şi de conduită neadecvată din partea poliţiştilor.
ECRI recomandă de asemenea cu tărie autorităţilor să ia măsuri urgente ca orice persoană care foloseşte discursul de incitare la ură să fie acuzată şi pedepsită în consecinţă, conform Articolului 369 din Codul Penal şi să adopte fără întârziere Strategia naţională privind egalitatea, incluziunea, diversitatea (2018-2022).
Între alte recomandări, ECRI mai consemnează necesitatea de a intensifica lucrările de înfiinţare a unităţii pentru criminalitatea informatică şi de a asigura resursele tehnice şi umane adecvate pentru combaterea discursului de incitare la ură pe internet, precum şi realizarea unei evaluări detaliate a programului de integrare pentru beneficiarii de protecţie internaţională, cu un accent special pe investirea de fonduri adecvate pentru a oferi suficiente cursuri de limba română.
Nu în ultimul rând, ECRI recomandă autorităţilor să ofere un cadru legal care să le dea cuplurilor de acelaşi sex, fără niciun fel de discriminare, posibilitatea ca relaţia lor să fie recunoscută şi protejată şi să dezvolte legislaţia privind recunoaşterea genului şi schimbării de sex în acord cu instrucţiunile Consiliului Europei.
Autorităţile române au cerut reproducerea, ca anexă la raportul ECRI, a unui punct de vedere în care subliniază, între altele, că România consideră că nu este necesară amendarea Codului Penal, în măsura în care legislaţia românească dispune deja de prevederi explicite privind discriminarea, şi reamintesc că România a scos din Codul Penal insulta şi defăimarea tocmai în urma unor decizii ale CEDO privind libertatea de exprimare.
Autorităţile mai menţionează că în prezent sunt în atenţia parlamentarilor români trei iniţiative legislative privind parteneriatul civil, definit ca „uniunea civilă între două persoane adulte, manifestată printr-un acord încheiat în conformitate cu prevederile actualei legi de a-şi organiza împreună viaţa civilă”, ceea ce este valabil atât pentru cuplurile de acelaşi sex cât şi pentru cele de sex opus.