DSP Harghita continuă campania de vaccinare antirujeolică în comunităţile vulnerabile

Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Harghita continuă eforturile de vaccinare antirujeolică în comunităţile vulnerabile, acolo unde există copii sau tineri nevaccinaţi.

Şefa Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Harghita, dr. Tar Gyongyi, a declarat presei, luni, că epidemia de rujeolă continuă, iar în Harghita există activitate virală, în contextul în care judeţele Braşov şi Mureş, aflate în apropiere, înregistrează cel mai mare număr de cazuri la nivel naţional.

„Deci, având în vedere că şi la noi, şi acolo (Braşov şi Mureş – n.r.), rujeola circulă în comunităţile de romi, printre persoanele nevaccinate, copiii preponderent, dar şi adulţii tineri, care nu şi-au făcut la timp sau deloc vaccinul antirujeolic, de fapt ROR, care conţine şi formula de protecţie împotriva rujeolei, noi încercăm să recuperăm, să îi găsim pentru că nu sunt foarte accesibili şi uşor de convins. De multe ori, echipa vaccinatoare este mai numeroasă decât cei care se prezintă sau reuşim să îi aducem prin asistenţii comunitari, prin medicul de familie, la vaccinare. Deci noi ne deplasăm mai mulţi decât reuşim să îi aducem pe ei, să îi convingem. Încercăm să mergem în comunităţi, să facem şi activitate educativă şi de informare ca să le creştem nivelul de conştientizare, de educaţie sanitară. Aşteptăm şi sprijinul altor organizaţii, mai ales primăriile, comunităţile locale, ONG-uri, deci formule neguvernamentale chiar să ni se alăture, chiar şi educatorii, adică şcolile, grădiniţele în acest efort, pentru că este vorba despre o comunitate specială, care nu urmăreşte canalele de informare uzuale, deci degeaba le transmitem informări şi filmuleţe prin canalele de televiziune şi de ştiri pentru că nu ajung la ei. Trebuie găsite nişte formule speciale pentru ei în care cel mai mult ne-ar putea ajuta comunităţile, deci organizaţiile lor de romi cu care nu prea reuşim să inovăm şi să colaborăm în mod productiv, există mai mult activităţi formale”, a precizat dr. Tar.

Aceasta a arătat că din cele câteva sute de persoane nevaccinate s-a reuşit administrarea vaccinului la câteva zeci, chiar dacă se fac eforturi permanente în acest sens.

„Nu sunt atât de multe cazuri nevaccinate, dar din cele câteva sute dacă am reuşit zeci, cam aceasta este proporţia. Sunt mulţi care nici nu au medic de familie, sunt unii care nu au nici CNP, nici nu ştim în ce comunitate îşi au aşa-zisul domiciliu stabil, pentru că migrează dintr-o comunitate în alta. Copiii sunt lăsaţi la rude pentru că părinţii sunt în străinătate, deci e un fel mai special şi necesită o preocupare specială”, a menţionat şefa DSP Harghita.

Ea a mai adăugat că demersuri pentru vaccinarea antirujeologică se fac dinainte de declararea epidemiei, în decembrie 2023, motiv pentru care nici numărul cazurilor nu este foarte mare în judeţ.

„Nu de la declararea, ci dinaintea declarării epidemiei de rujeolă noi facem eforturi. De asta am ajuns, totuşi, să nu avem un număr atât de mare de cazuri, deci prevenţia oricum şi-a făcut efectul şi, în continuare, este nevoie de ea, pentru că este o boală totuşi periculoasă pe care nu o conştientizează mulţi, adică consideră că bolile copilăriei sunt nişte lucruri copilăreşti. E o atitudine complet greşită pentru că nu de vaccin trebuie să ne temem, ci de boală. Vaccinul este un instrument protector împotriva bolii, care are consecinţele grave, nu vaccinul. Vaccinul nu are multe efecte secundare sau adverse şi aceste efecte, neplăcute mai mult, nu periculoase, sunt suportabile. Deci, o roşeaţă, o durere la locul injectării, ne putem teme de acestea, dar o boală care lasă sechele după 15 ani, deci encefalita pe care o produce distruge creierul şi gândirea şi dintr-un om inteligent un tânăr poate deveni un encefalopat şi poate muri, pentru că această boală nu are leac. Şi sunt şi alte consecinţe grave la care nu trebuie să îţi expui copilul, când poţi să îl protejezi cu o mică inoculare”, a explicat dr. Tar.

Datele statistice arată că, de la începutul epidemiei, în Harghita s-au înregistrat 184 de cazuri suspecte, din care 17 în anul 2023 şi 167 de cazuri suspecte în 2024. Dintre acestea, 98 au fost confirmate prin analize de laborator, iar 77 prin link epidemiologic, adică cineva din familie a avut aceleaşi simptome, pe baza cărora s-a confirmat boala.