Imbunatatirea situatiei romilor este una din cele mai mari provocari cu care ne confruntam in Europa. Producerea unei schimbari reale in viata lor de zi cu zi impune angajamente pe termen lung.
UE a creat un cadru solid de actiune cu statele membre, au elaborat strategii nationale pentru includerea romilor. Acesta este un prim pas bun. Acum este esential sa ne asiguram ca aceste politici sunt implementate la fata locului.
Constituind unul dintre cele mai mari grupuri etnice minoritare din Europa, cu 10 pana la 12 milioane de membrii, romii sunt totodata cei mai discriminati.
Majoritatea traiesc in Europa centrala si de est dar si in Balcani, intr-o saracie abjecta, nivelul de educatie si alfabetizare este scazut, rata somajului este exceptional de mare. Multi sunt im mod oficial apatrizi. Fara documente de identificare, ei nu pot accesa programele si ajutoarele sociale.
Printre cei care depun eforturi pentru imbunatatirea pozitiei minoritatii se numara Shpresa Agushi, o activista roma din Kosovo.
Agushi este mama a trei copii si de mai mult de un deceniu, un important militant pentru drepturile romilor.
”Pentru un impact de succes asupra pozitiei romilor avem nevoie urgenta de educatie eficienta, egalitate intre sexe si politici de angajare” a declarat Agushi.
In Bosnia si Hertegovina (BIN) romii sunt cea mai mare minoritate etnica din tara. Hedina Sijercic coordonator national pentru populatia roma din BIN a declarat ca problema este ca multi romi nu doresc sa se defineasca drept romi ci ca membrii ai natiunii majoritare.
In ciuda marginalizarii lor multi romi sunt hotarati sa reuseasca in viata.
Dragana Seferovic, de 23 de ani si-a croit un drum in viata devenind balerina, profesoara de balet si studenta. Dragana traieste in Sarajevo, unde este studenta la Facultatea de Sport si Educatie Fizica si preda ore de balet la Teatrul National din Zenica.
”Sunt mandra de ceea ce sunt si fericita ca pot arata altor copii romi ca totul este posibil. Ei nu ar trebui niciodata sa renunte la visurile lor” a declarat Seferovic.
Ea a fost abandonata de parintii sai pe cand era copil si a ajuns la Casa pentru Copii Abandonati din Bjelavc. A fost mutata in cele din urma in satul SOS Copiii, un ONG din Sarajevo care gazduieste si ingrijeste copiii abandonati.
”In Bosnia am inteles ce inseamna sa fii rom”, a spus Seferovic, adaugand ca este dificil pentru romi sa se confrunte cu prejudecatile si cu stigmatul din societatea bosniaca.
In Turcia, populatia roma este de aproximativ 5 milioane, nivelul de educatie este precar. Aproximativ 7% din copiii romi sunt absolventii unui liceu sau unei facultati.
Elmas Kara Arus este inca o cetateanca de etnie roma care a spart acest cerc oferind semenilor sai posibilitatea de a intra in alta lume.
In ciuda stilului traditional de viata din comunitatea sa, ea a mers la liceu si a absolvit sectia de media a Universitatii Thrace, iar apoi cursurile Universitatii din Istambul.
Arus este o renumita producatoare de filme documentare si sefa Asociatiei Zero Discriminare din Istambul care pledeaza pentru drepturile romilor din societatea turca.
”Mi-am petrecut copilaria intr-o familie semi-nomada din orasul nordic Amasya.
Cand aveam 7 ani, am venit la Istambul. Am fost una dintre putinele fete din etnia mea care fac scoala primara, datorita eforturilor tatalui meu”, a declarat Arus.
In Romania, populatia roma este de peste 3,2% din populatia tarii, a doua minoritate etnica din tara ca marime dupa maghiari.
Florin Dumitrache, un student rom de 19 ani la un colegiu medical provine dintr-un sat situat la circa 50 km de Bucuresti.
”Nu am neglijat niciodata scoala deoarece stiam ca am un drum de urmat. Am dorit sa fiu diferit de restul comunitatii, dar totodata un exemplu pozitiv pentru ei”, a declarat Florin.
Florin Dumitrache participa la proiectul Profesionistii Romi din Medicina care este finantat de ONG-ul Active Watch.
Prejudecatile pentru originea sa etnica persista, a afirmat el, ”dar majoritatea ma accepta asa cum sunt”.