Potrivit acestora, în România, medicamentele generice şi biosimilare – alternative „accesibile şi sigure” la tratamentele inovative – aşteaptă chiar şi doi ani pentru a fi incluse în Lista de medicamente compensate.
„Acest lucru se întâmplă deşi ele acoperă tratamentul a peste 70% dintre pacienţi, iar 90% dintre acestea costă sub 50 lei. Blocajul este cauzat de legislaţie şi de contractele de tip cost-volum care rămân în vigoare chiar şi după expirarea brevetului medicamentului inovativ. În loc ca genericele şi biosimilarele să fie automat incluse în Listă, producătorii sunt nevoiţi să parcurgă un traseu birocratic extrem de lung şi anevoios care durează şi 2 ani. Avem exemple concrete – compensarea pe una dintre indicaţii a pazopanib-ului şi abiraterona de 250 mg. În tot acest timp, pacienţii sunt privaţi de acces, iar medicamentele generice ajung să fie distruse”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România remis presei.
Totodată, afirmă sursa citată, în cazul medicamentelor de spital, legislaţia actuală generează situaţii „paradoxale” – medicamentele generice câştigă licitaţii, dar nu pot fi eliberate din cauza barierelor legislative (simbolul „Ί”, care indică rambursare condiţionată).
„Lipsa accesului rapid la medicamentele generice după expirarea patentului afectează deja pacienţii cu afecţiuni grave, care sunt plimbaţi între spitale pentru a-şi continua tratamentul – un exemplu fiind pacienţii diagnosticaţi cu scleroză multiplă”, potrivit aceleiaşi surse.
Mai mult, în următorii ani va expira patentul pentru molecule ce adresează un număr foarte mare de pacienţi şi care consumă sume impresionante din bugetul sănătăţii.
Astfel, calculul făcut de AMPGR pentru doar o singură moleculă arată că întârzierea intrării genericului în Lista de medicamente compensate cu 2 ani ar putea genera o pierdere potenţială de 27 milioane lei (cumulat pentru 2 ani) pentru bugetul sănătăţii.
Medicamentele generice şi biosimilare acoperă tratamentul a peste 70% dintre pacienţii români, cu un cost de numai 1,43 miliarde euro dintr-un total de 7,63 miliarde euro, adică sub 20% din costurile totale, arată statisticile.
Preţul a 90% dintre medicamentele generice compensate este sub 50 lei.
În acest context, APMGR propune:
* revizuirea mecanismului de preţ de referinţă şi indexarea anuală a preţurilor sub 50 lei în funcţie de inflaţie;
* reducerea cotei clawback pentru medicamentele generice şi biosimilare cu 5%, respectiv de la 15% la 10%;
* modificarea legislaţiei pentru includerea în Lista de compensare în maxim două luni a medicamentelor generice corespunzătoare celor inovative aflate în contracte de tip cost-volum;
* adoptarea unei poziţii ferme din partea României, prin solicitarea Comisiei Europene de a include Directiva privind apele urbane reziduale în pachetul de simplificare Omnibus.