Dieta carpato-danubiană nu este promovată suficient deşi e benefică în cazul obezităţii şi diabetului

Profesor doctor Maria Moţa, membră a Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului (EASD), susţine că deşi dieta carpato-danubiană este extrem de benefică în cazul obezităţii şi diabetului, aceasta nu este promovată suficient, spre deosebire de dieta mediteraneană, care presupune un regim bazat pe bucătăriile tradiţionale din Italia, Grecia, Franţa, Spania şi ale unor ţări din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.

„Dieta carpato-danubiană v-o recomand cu toată căldura. Aceasta a pornit de la profesorul Nicolae Hâncu, un cunoscut medic nutriţionist, una din marile personalităţi ale lumii medicale internaţionale, nu doar din România. Această dietă are la bază ideea alimentaţiei noastre tradiţionale, fiindcă e foarte greu să preiei regimul mediteranean în anumite condiţii, cu anumite tradiţii. Ideea profesorului Hâncu a fost să analizăm ce avem noi: avem toate cerealele, avem toate legumele, important e să le recomandăm populaţiei şi să sugerăm cantităţile. Dieta mediteraneană presupune să avem acces la peşte, la fructe de mare, la noi cumva e mai limitat spre deosebire de ţările mediteraneene, fiindcă acolo nu se conservă şi le pot consuma proaspete. Ingredientele sunt mai indicate acolo unde ele există (…) Această dietă merită popularizată, pentru că discutăm de acest regim de trei-patru ani şi mi se pare că noi nu l-am mediatizat şi nu l-am transmis suficient”, a declarat dr. Maria Moţa.

Doctorul Maria Moţa, medic primar Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, profesor la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova, susţine că în România există carne albă, de găină, de curcan, există carne de porc, care nu e contraindicată dar care trebuie limitată la anumite cantităţi, la fel ca şi carnea de vită.

„Carnea de porc şi de vită e bine să o limităm, avem cereale, putem face pâine neagră, să consumăm în special pâine neagră şi desigur, ţinând seama de toată patologia. Putem recomanda şi dieta mediteraneană, şi chiar se recomandă, dar mulţi nu îşi permit uleiul de măsline sau fructele de mare. E bine să fie o cantitate de ulei de măsline cel puţin în salată, să ne putem permite uleiul de măsline, peştele, fructele de mare, însă aici trebuie să avem garanţia că sunt relativ proaspete, fiindcă dacă nu ai un preparat în zona ta geografică, există riscul ca el să nu fie foarte proaspăt şi să se folosească o serie de proceduri de congelare. Avem merele noastre, perele noastre, fructele din zona noastră, pentru că aţi văzut ce se întâmplă atunci când importăm mai ales citrice, banane, dar nu numai. Absolut toate fructele exotice importate se culeg în general crude, se coc forţat”, a susţinut doctorul Moţa.

Potrivit doctorului, e bine ca ingredientele să fie proaspete, provenite din zona geografică a pacientului, fiindcă şi dieta carpato-danubiană poate asigura o alimentaţie sănătoasă.

Profesor doctor Adriana Fodor, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca, a subliniat, la rândul ei, că dieta mediteraneană chiar se potriveşte pacientului cu diabet şi obezitate.

„Dietă în sensul adevărat, original, înseamnă un mod de alimentaţie a unei populaţii, nu este deloc un regim strict. Un plan strict de alimentaţie este un stil de viaţă, un stil de alimentaţie tradiţională a bazinului mediteranean, care se bazează pe alimente în principal integrale, neprocesate, proaspete, uşor preparate, gustoase şi care, foarte important, sunt servite în anumite condiţii la masă. Da, alături de prieteni, de familie, într-o atmosferă relaxată. Spre deosebire de alimentaţia de tip vestic, care presupune consumul de alimente procesate, îngheţate, dezgheţate rapid, pregătite repede, unele consumate în faţa televizorului, a calculatorului, viaţa mediteraneană este cu totul diferită”, a susţinut dr. Adriana Fodor.

Medicul clujean susţine că această dietă întăreşte ideea consumului de cereale integrale, cu multe fructe vegetale, legume, nuci, ierburi, seminţe, condimente şi ulei de măsline, iar între sursele de proteine de origine animală, peştele e mai frecvent, iar carnea albă de pui sau curcan este folosită mai rar, iar carnea roşie şi mai rar.

„Nu e o dietă care a fost dezvoltată de cineva cu scop comercial. A fost dezvoltată de milioane de oameni, testată pentru că a fost bună. Întâmplarea face că e şi sănătoasă”, a susţinut dr. Adrian Fodor.