Connect with us

Social

Despre romi – Dincolo de stereotipuri

Romii nu au atât de mulţi copii pe cât îşi imaginează oamenii şi, la fel ca şi etnicii bulgari, îşi caută norocul în străinătate şi încep să conştientizeze valoarea educaţiei, arată un studiu realizat de sociologul prof. asoc. Alexei Pamporov de la Institutul de Filosofie şi Sociologie al Academiei Bulgare de Ştiinţe

Romii nu au atât de mulţi copii pe cât îşi imaginează oamenii şi, la fel ca şi etnicii bulgari, îşi caută norocul în străinătate şi încep să conştientizeze valoarea educaţiei, arată un studiu realizat de sociologul prof. asoc. Alexei Pamporov de la Institutul de Filosofie şi Sociologie al Academiei Bulgare de Ştiinţe (BAS), despre locuitorii cartierului de romi Nadejda din oraşul Sliven, situat în sud-estul ţării. Studiul a fost comandat de Medecins du Monde, iar rezultatele acestuia au fost prezentate agenţiei BTA.

Nu există multe gospodării de romi cu un număr mare de copii, a spus Pamporov, care lucrează de peste zece ani pe tema integrării romilor. Studiul, realizat în 2021 în rândul locuitorilor din Nadejda, arată o scădere a ratei natalităţii şi o creştere a planificării familiale. Familiile de romi doresc, de obicei, să aibă doi sau trei copii.

„Ne imaginăm gospodării imense care trăiesc din ajutoare sociale, dar în realitate aceste ajutoare sociale sunt neglijabile şi insuficiente”, a spus el. Conform statisticilor, romii au, în medie, cu un copil în plus faţă de familiile de etnie bulgară. Familia bulgară medie are 1,5 copii, faţă de 2,5 copii în cazul unei familii medii de romi, a explicat el. Femeile de etnie romă îşi nasc, de obicei, copiii într-un spital, iar două treimi dintre ele sunt mulţumite de calitatea îngrijirii medicale pe care au primit-o.

Cea mai tânără fată care a devenit mamă înregistrată în studiu avea 13 ani, în timp ce cea mai în vârstă mamă care a născut ultimul copil avea 38 de ani. Aproximativ 60% din populaţia romă adultă din cartierul Nadejda din Sliven nu are asigurare de sănătate, arată studiul. În total, 42,5% dintre bărbaţi au asigurare de sănătate, în comparaţie cu 36,5% dintre femei, ceea ce arată o diferenţă de gen. Religia joacă, de asemenea, un rol important, întrucât 77,6% dintre rezidenţii romi nereligioşi nu sunt asiguraţi.

Potrivit lui Pamporov, marea problemă în cartierele de romi care au fost studiate este că există zone de sărăcie extremă din care oamenii pot scăpa foarte greu. „Este un mod de a încapsula sărăcia care se reproduce, în timp ce nu se ia nicio măsură şi nu există nicio modalitate ca aceste familii să ‘iasă la suprafaţă’ ”, a spus el. Din cele aproximativ 2.000 de gospodării din Nadejda, aproximativ 120 trăiesc în sărăcie extremă, ceea ce înseamnă aproximativ 5-6%. Suprafaţa medie de locuit a acestor gospodării este de 41 de metri pătraţi, a spus el, adăugând că el crede că se poate găsi o modalitate de a sprijini aceste familii.

Sărăcia extremă este unul dintre motivele pentru care copiii romi nu merg la şcoală. Unii dintre aceşti copii nu au nici măcar haine sau încălţăminte, în casele lor nu există electricitate sau apă curentă, iar părinţii lor nu-şi permit să cumpere rechizite şcolare sau să plătească pentru transportul lor la şcoală, a explicat Pamporov. Potrivit acestuia, sărăcia este cel mai grav factor care împiedică accesul copiilor romi la educaţie. Un alt factor este faptul că romii sunt, de asemenea, afectaţi de temeri şi prejudecăţi, cum ar fi faptul că nu vor fi acceptaţi, că vor fi bătuţi sau respinşi, ceea ce se întâmplă de multe ori. Mulţi copii de vârstă preşcolară nu au ieşit niciodată din ghetou şi nu vorbesc bine limba bulgară, ceea ce îi împiedică să se integreze imediat în sistemul educaţional.

Se observă o creştere drastică a migraţiei în rândul populaţiei rome. Potrivit studiului, cartierul de romi din Sliven are 9.552 de locuitori, dintre care doar 7.667 locuiesc acolo, iar 1.885 sunt plecaţi în străinătate.

Pamporov a dat ca exemplu Irlanda, Spania şi Italia, unde există literalmente sate întregi populate de romi bulgari, care au un loc de muncă permanent, propriile lor case şi se întorc în Bulgaria doar vara.

Sociologul a remarcat trei etape principale necesare pentru integrarea romilor. Prima dintre ele este integrarea educaţională. Potrivit lui Pamporov, romii ar trebui să fie trataţi ca persoane a căror limbă maternă nu este bulgara şi ar trebui să primească sprijin suplimentar pentru învăţarea limbii. Al doilea pas este stoparea discursului instigator la ură al politicienilor, iar astfel de declaraţii să fie sancţionate, aşa cum prevede Codul Penal. Cea de-a treia etapă este legată de politicile privind locuinţele. Potrivit rezultatelor unui alt studiu, la care a lucrat şi Pamporov, există o lipsă de locuinţe sociale, dar există opţiuni şi alternative pentru a găsi condiţii normale de trai, dacă se iau măsurile adecvate.

Sprijinul pentru romi şi grupurile vulnerabile va fi subiectul principal al celei de-a 8-a discuţii organizate de BTA în cadrul iniţiativei Bulgarian Voices for Europe, pe 17 februarie, la clubul de presă al agenţiei din Sliven.

Continue Reading
Click to comment

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Tendință