Deputatul Cătălin Manea (Grupul minorităţilor) a făcut, luni, în plenul Camerei Deputaţilor, un apel către Guvern şi reprezentanţii administraţiei publice locale să sprijine integrarea minorităţii rome.
„Fac apel către dumneavoastră, către Guvernul României şi către toate autorităţile administraţiei publice locale să vină în sprijinul integrării acestei minorităţi. Populaţia de etnie romă este o populaţie tânără, o populaţie aptă de muncă, care, dacă s-ar interveni asupra ei cu programe naţionale de calificări şi de dobândire de competenţe şi abilităţi practice, în opinia mea ar putea rezolva problema majoră cu care se confruntă ţara noastră, respectiv forţa de muncă calificată”, a declarat Cătălin Manea într-un discurs susţinut cu prilejul împlinirii a 167 de ani de la dezrobirea romilor.
El le-a solicitat colegilor parlamentari să susţină proiectul său de lege privind înfiinţarea Muzeului de Istorie şi Cultură a Romilor.
Manea a amintit că 20 februarie este o zi importantă pentru minoritatea romilor, când se împlinesc 167 de ani de la dezrobire, această minoritate fiind atestată documentar încă din anul 1385.
„Şi de atunci, până în anul 1856 – dată la care domnitorul Ţării Româneşti din acea perioadă, Dimitrie Barbu Ştirbei, a emis practic ultimul document juridic de dezrobire a romilor, în toată această perioadă, peste patru secole şi jumătate, romii s-au aflat în Ţările Române în stare de robie. În anul 2011, Parlamentul României a adoptat o lege importantă pentru cultura şi identitatea noastră, respectiv Legea pentru comemorarea zilei de 20 februarie”, a adăugat el.
Deputatul, reprezentant al minorităţii rome în Parlament, a amintit că în Codul penal din Muntenia din anul 1818 exista un articol care prevedea printre altele că „toţi ţiganii sunt născuţi robi şi ţiganii fără stăpân sunt proprietatea statului”.
„Mai mult decât atât, apărea şi o expresie de tipul ‘ţiganii sunt bunuri agricole însufleţite'”. Asta a fost perioada grea şi foarte grea, de aproape o jumătate de mileniu, prin care romii au trecut. După momentul 1856, romii au fost victime ale deportării în Transnistria, în timpul regimului antonescian, şi la nivel european este bine să reţinem că peste 500.000 de romi au fost victime ale politicii de exterminare a regimului nazist în lagărele de exterminare de la Auschwitz-Birkenau”, a menţionat Cătălin Manea.
Tot luni, deputatul Cătălin Manea, membru al grupului minorităţilor naţionale, a declarat că este momentul ca, la 167 de ani de la dezbrobirea romilor, să se discute despre necesitatea de a avea o nouă viziune în ceea ce priveşte abordarea comunităţilor de romi.
El a participat la dezbaterea „167 de ani de la Dezrobirea romilor”, organizată de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale de la Camera Deputaţilor, în parteneriat cu Asociaţia Romilor Pro-Europa şi Fundaţia Social-Culturală a Romilor „Ion Cioabă”.
„Prima atestare a romilor în spaţiul românesc datează încă din anul 1385. Aceasta coincide cu atestarea robiei în spaţiul românesc, iar romii s-au aflat în această grea perioadă de existenţă a lor, respectiv robia, mai bine de patru secole şi jumătate, mai exact până în anul 1856, atunci când domnitorul Ţării Româneşti din acea perioadă, Dimitrie Barbu Ştirbei, emitea practic ultimul act juridic de dezrobire a romilor. Eu cred că astăzi este un moment important ca, după 167 de ani de la acel moment de răscruce pentru minoritatea romilor, să discutăm despre necesitatea de a avea o nouă viziune, o nouă paradigmă în ceea ce priveşte abordarea comunităţilor de romi din România”, a afirmat Manea.
El a amintit că, după 1990, unele sectoare ale economiei au fost declarate neproductive, învechite, ceea ce a dus la pierderea multor locuri de muncă, iar acest lucru a dus la amplificarea sărăciei şi excluziunii sociale.
„Ne amintim cu toţii ce a însemnat tranziţia, ce a însemnat privatizarea, ce a însemnat declararea unor sectoare economice ca fiind neproductive şi învechite. Nu ne-au afectat măsurile respective doar pe noi, romii, ci, în general, întreaga populaţie a României şi, din păcate, pentru cei care şi-au pierdut locurile de muncă nu au existat măsuri de reconversie profesională. Acestea sunt nişte cauze primare care, cumva, au generat sărăcia şi au amplificat fenomenul de sărăcie şi de excluziune socială, de la acele persoane care erau adulte până la copiii din ziua de astăzi. Mulţi dintre copiii romi nu sunt înscrişi la scoală, copii romi care nu sunt în vreo evidenţă statistică a vreunei instituţii a statului român, mă refer în plan local, atunci când ne referim, de pildă, la abandonul şcolar şi la tot ce înseamnă măsuri şi programe de reducere a abandonului şcolar”, a explicat Cătălin Manea.