Deputatul Cătălin Manea a afirmat, miercuri, că este nevoie de o nouă viziune şi de o nouă abordare a comunităţilor de romi din România, avându-se în vedere realităţile sociale, culturale, politice, „pe care mulţi nu le percep la adevărata lor intensitate”.
„În anul 2001, a existat o voinţă politică mult mai largă, în special din partea PSD, voinţă care s-a materializat printr-o asumare politică a primei Strategii pentru romi. A fost un moment de bucurie pentru noi, toţi, pentru minoritatea romă. Strategia asumată de Guvernul României o avem şi în ziua de astăzi, modificată şi completată de mai multe ori, însă, în momentul de faţă, este nevoie de o nouă viziune şi de o nouă abordare a comunităţilor de romi din România. Şi, când spun că este nevoie de o nouă viziune, de o nouă paradigmă, trebuie să avem în vedere realităţile sociale, culturale, politice pe care mulţi nu le percep la adevărata lor intensitate”, a declarat deputatul care reprezintă minoritatea romă în Legislativ, în cadrul unui eveniment desfăşurat la Palatul Parlamentului.
Potrivit acestuia, romii au evoluat, însă sunt încă probleme mari la nivelul comunităţilor acestora din mediul rural.
„Asta nu înseamnă că abandonul şcolar în comunităţile de romi a scăzut semnificativ, asta nu înseamnă că mai multe locuinţe ale romilor din mediul rural au fost între timp racordate la energie electrică sau mai bine spus la banalul bec electric care a fost inventat acum mai bine de 123 de ani. Nu, sunt probleme mari şi foarte mari la nivelul comunităţilor de romi din mediul rural, probleme care altfel nu ar putea fi rezolvate decât printr-o voinţă politică, larg manifestată, atât în Legislativul ţării, cât mai ales la nivelul Guvernul României şi nu în cele din urmă de către autorităţile care compun administraţia publică locală. Câtă vreme există o voinţă politică asumată, atunci sau doar atunci vom putea să atingem nişte rezultate palpabile”, a subliniat Manea.
El a amintit că, în ultimele două mandate, s-au făcut nişte paşi importanţi în zona legislativă – Legea pentru consfinţirea zilei de 2 august ca ziua de comemorare a Holocaustului romilor, proiectul de lege care tocmai a fost promulgat pentru înfiinţarea primului Muzeu Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor din România şi, nu în cele din urmă, măsurile din noua Lege a învăţământului preuniversitar.
Noua Lege a învăţământului preuniversitar prevede, între altele, încadrarea inspectorilor şcolari pentru romi, noul Statut al mediatorilor şcolari, interzicerea segregării şcolare, acordarea de burse sociale şi acelor elevi din comunităţile vulnerabile care urmează forme de învăţământ cu frecvenţă redusă sau programe de recuperare şcolară de tip „a doua şansă”.
„Aceste măsuri au fost iniţiate de colegii mei de la Partida Romilor, împreună cu mine, au fost inserate în Legea Educaţiei, iar acum produc efecte. Am depăşit un nivel extrem de important. Măsuri pe care le tot regăseam în acte normative (…) de tip ordin al ministrului le regăsim de data aceasta într-o lege organică”, a punctat Cătălin Manea.
El a participat la lansarea cărţii „Evoluţia statutului minorităţii rome în România. Ediţia I: O analiză a participării romilor la viaţa politică românească în perioada 1990 – 2003” de Gheorghe Ivan. Lansarea a avut loc la Palatul Parlamentului în prezenţa autorului şi a numeroşi invitaţi. Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Partida Romilor „Pro Europa”.