Economia zonei euro şi cea a Uniunii Europene a înregistrat o creştere uşoară în trimestrul patru 2024 comparativ cu trimestrul al treilea, însă economia românească a avut o creştere dublă faţă de media din UE, conform datelor revizuite publicate vineri de Eurostat.
Potrivit acestor date, Produsul Intern Brut al celor 20 de ţări care au trecut la moneda unică a înregistrat un avans de 0,2% în perioada octombrie-decembrie 2024, comparativ cu trimestrul precedent, faţă de creşterea de 0,1% anunţată iniţial de Eurostat. Oficiul european a revizuit şi datele privind Uniunea Europeană, a cărei economie a înregistrat un avans de 0,4% în trimestrul patru comparativ cu trimestrul precedent, dublu faţă creşterea de 0,2% anunţată iniţial.
În rândul statelor membre, cele mai puternice ritmuri de creştere ale PIB-ului au fost înregistrate în Irlanda (3,6%), Danemarca (1,6%) şi Portugalia (1,5%).
În ceea ce priveşte România, datele Eurostat arată că Produsul Intern Brut a crescut cu 0,8% în trimestrul patru 2024, comparativ cu trimestrul anterior. Asta după ce în trimestrul al treilea, comparativ cu trimestrul al doilea, PIB-ul României a crescut cu 0,1%.
În schimb, în ritm anual, trimestrul patru 2024 comparativ cu trimestrul patru 2023, performanţa economică a României, creştere de 0,7%, este inferioară celor înregistrate de economia zonei euro (1,2%) şi UE (1,4%).
Pe ansamblul anului 2024, Produsul Intern Brut a crescut cu 0,9% în zona euro şi cu 1% în UE, după un avans de 0,4% în ambele zone în 2023.
Separat, Eurostat a dat vineri publicităţii cifrele privind evoluţia ratei de ocupare a forţei de muncă în trimestrul patru. Conform acestor date, numărul persoanelor ocupate a crescut cu 0,1% în zona euro şi cu 0,2% în Uniunea Europeană, în trimestrul patru, comparativ cu trimestrul precedent, iar România a fost ţara cu cea mai puternică creştere a ratei de ocupare de la un trimestru la altul, cu un avans de 2%.
Eurostat estimează că în ultimul trimestru al anului trecut, în Uniunea Europeană erau 219,7 milioane persoane ocupate, dintre care 171,2 milioane în zona euro.
În cazul României, cifrele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică arată că economia României a crescut anul trecut cu 0,9%, iar în ultimul trimestru din 2024 Produsul Intern Brut (PIB) a urcat cu 0,7% faţă de acelaşi trimestru din 2023 şi cu 0,8%, comparativ cu trimestrul anterior.
Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul IV 2024 a fost de 453,833 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,8% faţă de trimestrul III 2024 şi în creştere cu 0,7% faţă de trimestrul IV 2023.
Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul IV 2024 a fost de 523,709 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,7% faţă de trimestrul IV 2023.
Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2024 a fost de 1.766 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,9% faţă de anul 2023.
La creşterea PIB, în anul 2024 faţă de anul 2023, au avut contribuţii pozitive următoarele ramuri: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,4%), cu o pondere de 20,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,1%; administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,1%), cu o pondere de 12,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,6%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,2%), cu o pondere de 3,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,8%.
Contribuţii negative la modificarea PIB au avut agricultura (-0,4%), cu o pondere de 3,2% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a redus cu 10,5%, construcţiile (-0,2%), cu o pondere de 7,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu 2,4% şi tranzacţiile imobiliare (-0,1%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu 1,3%.
La modificarea PIB nu au contribuit industria, informaţiile şi comunicaţiile, intermedierile financiare şi asigurările precum şi activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport, a precizat INS.