Reprezentanţii Consiliului Naţional al Elevilor afirmă că trebuie stabilit un procent clar de ore (cel puţin 30%) alocate curriculumului la decizia elevului din oferta şcolii, pentru a permite elevilor să aleagă preponderent cursuri opţionale care răspund intereselor şi nevoilor lor.
„Trebuie stabilit un procent clar de ore (cel puţin 30%) alocate Curriculumului la Decizia Elevului din Oferta Şcolii, pentru a permite elevilor să aleagă preponderent cursuri opţionale care răspund intereselor şi nevoilor lor. De asemenea, susţinem posibilitatea ca elevii să participe la cursuri obligatorii care să îi înveţe lecţii esenţiale despre viaţă, despre corpul lor şi despre cum să fie cetăţeni activi şi informaţi”, afirmă Consiliul Naţional al Elevilor într-un comunicat remis presei.
În opinia reprezentanţilor acestora, este esenţial ca reforma educaţională reformarea planurilor-cadru trebuie să integreze competenţe esenţiale pentru viaţă, cum ar fi educaţia sexuală, educaţia pentru sănătate şi gândirea critică, educaţia media, educaţia pentru sustenabilitate şi educaţia civică.
Consiliul Naţional al Elevilor propune ca noile planuri-cadru să ofere posibilitatea elevilor să înveţe despre educaţia pentru sănătate reproductivă în mod obligatoriu, sau cel puţin să fie integrată complet în materia pe care o învaţă la biologie, astfel încât această informaţie să ajungă la toţi elevii.
„O implementare fezabilă a Curriculumului la Decizia Elevului din Oferta Şcolii (CDEOS), cu un procent ridicat, este adoptarea sistemului de săptămână pară/impară, similar cu cel aplicat la materiile de educaţie muzicală şi educaţie plastică la profilul real. Acest sistem ar permite includerea atât a disciplinelor din trunchiul comun, mai puţin relevante pentru profilul ales de elev, cât şi a curriculumului centrat pe competenţele esenţiale pentru viaţă”, se arată în comunicat.
Astfel, fiecare elev ar urma aceeaşi programă de bază, dar având pentru prima oară oportunitatea de a dobândi competenţele care actualmente nu au fost implementate prin planurile-cadru, ci doar prin ore suplimentare cu sprijinul profesorilor diriginţi sau prin ora de dirigenţie.
„Aceste materii, desfăşurate o dată la două săptămâni, ar asigura un echilibru între educaţia multidisciplinară şi complexă şi nevoile reale de viaţă ale elevilor, fără a supraîncărca programa”, consideră reprezentanţii elevilor.
Manualele şcolare sunt „depăşite, parţial sau total incorecte”, unele reflectând o viziune „îngustă şi neactualizată” asupra realităţii, apreciază aceştia.
„Implementarea unui proces transparent de actualizare şi revizuire a manualelor, implicând experţi din diverse domenii şi având la bază standarde de calitate educaţională ar asigura un proces de învăţare obiectiv şi holistic. Încurajarea educaţiei media şi a utilizării resurselor educaţionale alternative, care sunt mai adaptabile şi mai atractive pentru elevi, precum şi colaborarea cu organizaţii internaţionale pentru a asigura accesul la materiale educaţionale moderne şi corecte din punct de vedere ştiinţific pot uşura şi eficientiza procesul de predare-învăţare”, consideră CNE.
Potrivit CNE, profesorii nu beneficiază de suficiente oportunităţi de formare continuă, iar mulţi dintre ei sunt insuficient pregătiţi să predea noile competenţe cerute de curriculumul modernizat.
„Propunem investirea în formarea continuă a cadrelor didactice, cu un accent deosebit pe noile metode pedagogice şi pe utilizarea tehnologiilor moderne în educaţie. Crearea unor centre de resurse care să sprijine profesorii în procesul de implementare a noilor planuri-cadru şi curriculumului adaptat şi implementarea unui sistem de evaluare periodică a performanţelor profesorilor, cu accent pe dezvoltarea competenţelor pedagogice relevante, ar putea spori calitatea actului de învăţământ”, afirmă sursa citată.