Competenţele digitale în administraţia publică sunt sub 2, pe o scară de la 1 la 4

Competenţele digitale ale funcţionarului public sunt undeva sub 2, pe o scară de la 1 la 4, în condiţiile în care în multe instituţii modalitatea de lucru este „pe hârtie” şi ne desprindem foarte greu de aceste mecanisme, a declarat, marţi, la conferinţa „Digitalizarea României”, preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR), Dragoş Cristian Vlad.

„Referitor la competenţele digitale din administraţie publică, la finalul trimestrului I, ADR a finalizat un studiu finanţat printr-un proiect direct de la Comisie, al cărui scor nu este satisfăcător. Într-adevăr, pe o grilă de la unu la patru, competenţele digitale în administraţia publică şi a funcţionarului sunt undeva sub doi, deci nu suntem la medie. Dar sunt instituţii, ministere unde se vede că există sisteme, informaţii, se lucrează într-un format cât de cât electronic, cu sisteme informatice şi aici, fără a lăuda foarte mult, Ministerul de Finanţe, Ministerul de Justiţie. Se vede creşterea peste doi în alte instituţii şi bănuiesc că ponderea scade când mergem spre administraţie publică locală, ne duce la o medie de 1,6 – 1,7. Cu toţii ştim că în administraţia publică modalitatea de lucru este pe hârtie şi ne desprindem foarte greu de aceste mecanisme, pentru că hârtia suportă multe, pe când un sistem informatic îţi păstrează o trasabilitate şi un istoric instituţional. Aici poate ar trebui să lucrăm şi mai sunt şi alte finanţări din PNRR”, a subliniat Vlad.

Potrivit şefului ADR, modalitatea prin care se realizează măsurătorile în Indexul DESI nu ia în calcul anumite date.

„Digitalizarea este un obiectiv orizontal la nivelul mai multor componente din PNRR, dar competenţele digitale reprezintă o prioritate pentru ADR, ca instituţie nouă care încearcă să aducă mai aproape sistemele publice ale statului de cetăţean. Nu sunt de acord cu acel indicator DESI, cum este măsurat şi raportat. Eu consider că competenţele digitale sunt într-o creştere, să nu spunem că peste o medie. Doar că avem o problemă reală de măsurare. O mare parte din concetăţenii noştri nu se află astăzi în România. Tocmai aceia care au dobândit competenţe digitale au depăşit graniţa sau îşi desfăşoară activitatea în alte state şi nu sunt sub incidenţa acestei măsurători. Acesta e un prim argument. Al doilea argument constă în faptul că, într-adevăr, deşi avem competenţe digitale nu le justificăm corect la nivel de preuniversitar sau universitar. Competenţele digitale vin tocmai spre acele tehnologii concrete, punctuale, gen tehnologii de Cloud, Inteligenţă artificială, infrastructură de un anumit tip – hardware, software, dezvoltare. Putem şi să creştem în zona asta o şcoală de IT şi nu numai de IT, foarte bine distribuit la nivel naţional în toate marile centre. Dar într-adevăr simţim cu toţii o lipsă a unor servicii publice şi aici e rolul ADR-ului de a veni şi de a da un mesaj către toate instituţiile statului de a transforma sistemele informatice pe care le deţin în aplicaţii dedicate cetăţeanului”, a spus Dragoş Cristian Vlad.