Federaţia „Coaliţia pentru educaţie” solicită revizuirea proceselor de învăţare şi evaluare, în contextul „rezultatelor slabe” la simularea examenului de Evaluare Naţională şi la testările PISA.
Federaţia invocă sinteza publicată de Ministerul Educaţiei, conform căreia la Matematică, aproape 60% dintre elevi nu au obţinut nota 5, iar peste 80% sunt sub nivelul notei 7. La Limba Română, situaţia este „relativ mai bună”: doar 26% au luat note sub 5, însă 57% au note sub 7.
„Aşa cum am constatat în vara anului trecut, după Evaluarea Naţională din 2023, dacă la Limba română se remarcă o tendinţă de formulare a subiectelor spre formarea de competenţe, cu subiecte mai apropiate de testele internaţionale de tip PISA, la Matematică se relevă o nevoie clară de reformă curriculară care să facă această disciplină mai relevantă, cu aplicabilitate în viaţa reală şi mai motivantă. Reamintim că la testarea PISA din 2022, la proba de matematică, 49% dintre elevii de 15 ani din România nu au atins nivelul de competenţă de bază, lucru care ilustrează calitatea scăzută a educaţiei”, reiese dintr-un comunicat transmis de federaţie.
Sursa citată atrage atenţia şi asupra creşterii „gradului de inechitate” în privinţa rezultatelor în funcţie de statutul social, economic şi cultural al părinţilor. Astfel, testarea PISA a arătat că „un procent redus de elevi dezavantajaţi” a reuşit să obţină rezultate bune. De asemenea, la examenul de Evaluare Naţională din 2023 aproape 40% dintre elevi au avut media sub 5, faţă de 14% în mediul urban.
Federaţia pledează pentru un sistem educaţional echitabil, care promovează învăţarea autentică şi dezvoltarea competenţelor potrivit profilului absolventului, precum şi pentru o evaluare continuă „formativă şi standardizată”, care să pună accentul pe progresele realizate de fiecare elev în ceea ce priveşte dezvoltarea de competenţe.
Potrivit aceleiaşi surse, examenele „cu miză mare”, în actuala formă, precum examenul de Evaluare Naţională de la finalul clasei a VIII-a, „nu fac decât să pună presiune excesivă atât pe copii, cât şi pe profesori”. O astfel de abordare este „inadecvată” în contextul unui învăţământ obligatoriu de 12 clase pentru că „încurajează în continuare concentrarea doar pe materiile de examen şi industria meditaţiilor”, aşa cum arăta, încă din 2017, Studiul OECD privind sistemul de evaluare şi examinare din România.
„La nivel de sistem, este nevoie de mai multă claritate şi coerenţă, astfel încât evaluarea să servească la acordarea de feedback personalizat elevilor şi la realizarea unor planuri de intervenţie personalizate şi realiste pentru a obţine şi evidenţia progresele la nivel individual pentru fiecare elev, de-a lungul anilor de învăţământ obligatoriu. În România, din păcate, testările naţionale de pe parcurs (evaluările de la clasa II-a, a IV-a şi a VI-a), unde s-a încercat o abordare mai apropiată de cea din testările PISA, cu accent pe competenţe (înţelese ca o sumă de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini relevante pentru viaţa reală), încă nu sunt valorificate în acest sens. În contextul reformei curriculare, ar trebui să existe o legătură între examenul de Evaluare Naţională de la finalul clasei a VIII-a şi testările respective”, se arată în comunicat.
Federaţia Coaliţia pentru Educaţie susţine şi regândirea mecanismului de tranziţie de la gimnaziu la liceu, prin care „să se pună accent pe portofoliul elevului şi mai puţin pe examene cu miză mare”. Federaţia a publicat o analiză comparativă pe această temă ce include modele din mai multe ţări în martie 2023.
Coaliţia pentru Educaţie subliniază importanţa unor „progrese concrete” în următoarele direcţii:
– revizuirea şi alinierea curriculumului (a materiei), precum şi adaptarea predării la nivelul de dezvoltare al elevilor şi la durata şi structura anului şcolar, astfel încât procesul de învăţare să devină relevant pentru dezvoltarea de competenţe necesare în viaţa reală;
– introducerea interdisciplinarităţii care să asigure, în mod real, dobândirea tuturor competenţelor prevăzute în profilul absolventului;
– introducerea unor programe concrete de recuperare a decalajelor din învăţare semnificative între urban şi rural; pentru elevii care se află în această situaţie şi termină clasa a VIII-a, ar putea fi introdus un an de recuperare şi consiliere între gimnaziu şi liceu, după modelul altor ţări;
– îmbunătăţirea formării iniţiale şi continue a cadrelor didactice, cu accent pe componenta de evaluare şi utilizare a datelor;
– dezvoltarea unei mentalităţi profesionale de creştere, incluzivă, care pleacă de la credinţa că fiecare copil este important şi poate progresa în învăţare, iar rolul profesorilor în clasă este de a-l sprijini pe fiecare în acest proces;
– încurajarea autonomiei, în paralel cu stabilirea unui standard minim de calitate pentru toate şcoli;
– crearea de standarde curriculare şi de evaluare;
– implicarea întregii comunităţi educaţionale în dialogul despre reforma sistemului de evaluare;
– alinierea la schimbările curriculare. Evaluarea Naţională „să fie standardizată şi să vizeze gradul de dezvoltare a competenţelor” din profilul absolventului;
– asigurarea transparenţei şi predictibilităţii privind conţinutul examenelor de evaluare, precum şi a baremelor de corectare; nu ar trebui să existe „posibilitatea unor surprize, exerciţii ce testează competenţe ce nu sunt vizate în curriculum, probleme tip olimpiadă”;
– asigurarea transparenţei privind selectarea, formarea şi monitorizarea cadrelor didactice implicate în procesul de evaluare.