Connect with us

Economie

CNSP a revizuit în sus estimarea de creştere economică pentru 2022, la 4,6%

Comisia Naţională de Prognoză estimează pentru acest an o creştere economică de 4,6%, cu 1,1 puncte procentuale peste nivelul estimat

Comisia Naţională de Prognoză estimează pentru acest an o creştere economică de 4,6%, cu 1,1 puncte procentuale peste nivelul estimat în scenariul din prognoza de vară (+3,5%).

În schimb, pentru 2023, CNSP a redus prognoza de creştere de la 3,7% la 2,8%

În ceea ce priveşte îmbunătăţirea estimărilor pentru acest an, raportul o explică prin faptul că au fost constatate performanţe peste aşteptări în activităţile de construcţii şi servicii, care împreună deţin o contribuţie de circa 5 puncte procentuale la majorarea produsului intern brut, atenuând astfel aportul negativ al industriei şi agriculturii (-0,9 puncte procentuale).

Pentru sectorul terţiar, căruia i-a revenit rolul de motor al creşterii, valoarea adăugată brută a fost estimată a se majora cu 7,7%, cu o uşoară tendinţă de încetinire în a doua parte a anului, în timp ce pentru sectorul de construcţii a fost prevăzută o dinamică de 6,1%, pe baza accelerării activităţii din semestrul II, menţionează CNSP în Prognoza pe termen mediu 2022-2026, varianta de toamnă.

Potrivit sursei citate, contribuţiile negative au provenit din partea industriei, pentru care s-a prognozat o diminuare a valorii adăugate brute cu 1,2%, şi din partea sectorului agricol, puternic afectat de secetă, ceea ce a condus la revizuirea semnificativă a estimărilor anterioare, până la o scădere de 12,8%.

Comisia de Prognoză mai semnalează că investiţiile brute au cunoscut o uşoară redinamizare în trimestrul II 2022, tendinţă care va continua pe măsură ce realizarea investiţiilor publice finanţate din fondurile UE (PNRR şi cadrul multianual) se va accelera. Cu toate acestea, revizuirea creşterii formării brute de capital brut a fost una modestă (+0,6 puncte procentuale), la 4,3%, existând influenţe nefavorabile din zona echipamentelor.

„Conform prognozei actuale, în acest an cererea internă se consideră a fi susţinătoarea creşterii economice, exportul net având o contribuţie nulă – dinamica superioară a exporturilor de bunuri şi servicii (9,2%) fiind anulată de cea a importurilor de bunuri şi servicii (8,2%)”, se mai menţionează în rapotul de prognoză.

Pentru anul 2023 se anticipează o decelerare a creşterii economice la 2,8%, cu 0,9 puncte procentuale sub nivelul prognozei de vară (+3,7%), în condiţiile în care efectele defavorabile ale actualului context geopolitic vor continua şi vor deveni mai vizibile la nivel european. După o încetinire a activităţii în primele două trimestre, aceasta se va relansa sub influenţa pozitivă a construcţiilor (+5,9%) şi a serviciilor (+3,0%), în condiţiile de oportunitate legate de exploatarea resurselor naţionale şi intrările de fonduri europene.

Activitatea în sectorul industrial va continua să fie influenţată de nivelul ridicat al preţurilor produselor energetice şi de slăbirea industriei în Germania – principalul partener comercial al României. În aceste condiţii, a fost prevăzută o creştere modestă a valorii adăugate brute de numai 0,4%, sub nivelul scenariului din prognoza de vară (+2,3%). Pentru agricultură după contracţia accentuată din anul anterior se anticipează o majorare cu 9,8% a valorii adăugate brute, în condiţii climatice normale.

Pe latura cererii, pentru consumul privat se va urmări o creştere moderată de 2,7% (cu 0,9 puncte procentuale sub estimarea din prognoza de vară 2022), puterea de cumpărare a populaţiei situându-se la un nivel inferior celui prognozat anterior (1,7% faţă de 2,2%). Luând în considerare faptul că majorarea costurilor de finanţare şi a celor cu energia şi materiile prime, precum şi amplificarea incertitudinilor investitorilor, constrâng realizarea de noi investiţii, pentru formarea brută de capital fix s-a estimat o dinamică de 6,2% (cu 1 punct procentual mai puţin decât în prognoza de vară 2022).

Exportul net va contribui uşor negativ la creşterea economică (-0,8 puncte procentuale), în situaţia unui avans superior al importurilor de bunuri şi servicii (+5,4%) comparativ cu exporturile (+4,5%).

Pe termen mediu, ritmul anual al produsului intern brut a fost estimat la 4,8% pentru perioada 2024 – 2026, fiind susţinut de un aport semnificativ al sectorului construcţii (cu un spor mediu anual de 9%), accentul fiind pus pe atragerea şi utilizarea cât mai eficientă a fondurilor din PNRR.

În ceea ce priveşte serviciile şi industria (cu ritmuri medii anuale de peste 4,5%), se are în vedere dezvoltarea acelor activităţi cu un plus de valoare adăugată inovativă.

Pe partea cererii, formarea brută de capital fix va reprezenta principalul motor al creşterii economice, cu un ritm mediu anual de 8,2%, concretizându-se într-o rată de investiţie de circa 29% la sfârşitul intervalului de prognoză, în timp ce consumul privat se aşteaptă să evolueze la o dinamică medie inferioară celei a produsului intern brut. Exportul net îşi va menţine contribuţia negativă pe întreg intervalul de prognoză, înregistrând totuşi o uşoară tendinţă de diminuare treptată.

Luna aceasta şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere semnificativă estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, de la 2,2% cât prognoza în primăvară, până la 4,8%, dar a scăzut prognozele pentru anul viitor mizând pe un avans al Produsului Intern Brut de 3,1%, faţă de creşterea de 3,4% anticipată în primăvară.

La rândul său, Banca Mondială e estimat la începutul lunii octombrie, că economia românească ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 4,6%, faţă de 2,9% cât prognozase în iunie, şi de 3,2% în 2023, faţă de un avans de 3,7% estimat în iunie.

Continue Reading
Click to comment

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Tendință