Debitele Dunării, în secţiunea Baziaş, vor fi în creştere până la valori maxime de 9.200 – 9.500 mc/s, în intervalul 28-29 septembrie, iar pe baza informaţiilor actuale nu se prognozează posibilitatea apariţiei unor probleme deosebite ca urmare a propagării viiturilor pe sectorul românesc al fluviului, dar este necesară o monitorizare atentă a evoluţiei situaţiei hidrometeorologice, au anunţat specialiştii Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).
Informaţiile au fost transmise în cadrul Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă (CMSU), constituit joi la nivelul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).
Potrivit unui comunicat de presă al ministerului de resort, transmis AGERPRES, specialiştii INHGA au informat că debitul pe Dunăre, la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), în intervalul 18 – 19 septembrie 2024, a fost în creştere, până la valoarea de 4.200 mc/s, peste media multianuală a lunii septembrie (3.800 mc/s).
„Dincolo de capacitatea digurilor de apărare şi a lucrărilor hidrotehnice trebuie să nu fim deloc relaxaţi, trebuie să ne asigurăm că instituţiile Ministerului Mediului sunt pregătite, sunt în alertă şi să ştim cum să acţionăm când situaţia o impune. Vedem cu toţii că ne confruntăm cu o realitate care depăşeste statisticile. O să merg personal să verific zonele critice şi depozitele de materiale pe care le are ANAR pentru a interveni acolo unde este cazul. Solicit, de asemenea, reverificarea, în acest interval, a zonelor unde au fost probleme în trecut, de exemplu acolo unde au existat breşe sau unde există eroziuni de mal. De asemenea, doresc o mai bună coordonare a tuturor instituţiilor cu autorităţile locale şi, în perioada următoare, o regândire a procedurilor de comunicare cu acestea. Trebuie să existe un dialog constant cu autorităţile, să rămână în alertă şi să fie pregătite, chiar dacă specialiştii estimează că vom depăşi cu bine acest episod”, a susţinut ministrul Mediului, Mircea Fechet, în urma analizării informaţiilor prezentate.
În context, pe baza datelor actuale, a estimărilor prognostice primite din Ungaria şi Serbia şi luând în considerare aportul celorlalţi afluenţi importanţi ai Dunării aval Budapesta (Drava, Sava, Tisa şi Morava), fără aport suplimentar important de precipitaţii în tot bazinul hidrografic al Dunării amonte de intrarea în ţară, ca urmare a propagării viiturilor formate anterior pe Dunăre şi afluenţii săi, pe sectorul amonte de Budapesta (mai ales în Austria), debitele în secţiunea Baziaş vor fi în creştere până la valori maxime de 9.200 – 9.500 mc/s, în perioada 28 – 29 septembrie.
Reprezentanţii MMAP precizează că sectorul Dunării, în aval de Gruia, este apărat împotriva inundaţiilor prin lucrări de îndiguire.
„Pe baza informaţiilor actuale, nu se prognozează posibilitatea apariţiei unor probleme deosebite ca urmare a propagării viiturilor pe sectorul românesc al Dunării, dar este necesară o monitorizare atentă a evoluţiei situaţiei hidrometeorologice în bazinul Dunării amonte de intrarea în ţară. Menţionăm că în perioada 2020-2024 s-au mai înregistrat viituri cu valori maxime de debite la intrarea în ţară cuprinse în intervalul 9.500 – 10.500 mc/s, care nu au generat probleme deosebite, cu efecte de inundaţii pe sectorul românesc, după cum urmează: iunie 2020 – 9.600 mc/s, februarie 2021 – 10.500 mc/s, decembrie 2023 – 9.600 mc/s”, se arată în comunicatul citat.
Cu toate acestea, experţii Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR) au informat că pe cursul Dunării, pe braţul Borcea, s-au identificat unele puncte critice, ce necesită o atenţie sporită: zona Bentu – Stelnica – Borduşani, dar şi în zona localităţii Ciocăneşti.
Prognoza pentru perioada următoare relevă faptul că, la nivelele care sunt prognozate în momentul de faţă de INHGA, doar pe acest sector – aval de Călăraşi până la Hârşova, apa va ajunge până la piciorul digului, dar rămâne în limita de sub 9.500 mc/s.
„În eventualitatea în care situaţia se va schimba în următoarele zile şi vom ajunge la debite de 13.500 mc/s, putem să menţionăm că nu vor fi depăşite coronamentele digurilor pe niciun sector pe Dunăre. Probleme pot să apară, însă, dacă viitura durează foarte mult. La cele trei puncte se încep acţiunile zilele acestea, cu caracter preventiv. În esenţă, tot sectorul Dunării va intra în monitorizare strictă”, au informat reprezentanţii ANAR.
La rândul său, Guvernatorul Deltei Dunării, Bogdan Bulete, a menţionat în cadrul şedinţei CMSU că, începând cu data de 2 august 2024, a dispus măsurarea săptămânală a adâncimilor din toate lacurile din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Astfel, la ultima verificare, din data de 12 septembrie, s-a observat o descreştere faţă de data iniţială de 2 august, unele din lacuri fiind secate, iar altele cu un procent neînsemnat de apă.
„Se monitorizează săptămânal situaţia, iar în cazul în care sunt probleme, se va lua legătura cu UAT-ul vecin. Nu sunt semnale de alarmă până la momentul de faţă, dar se cunoaşte faptul că viitura abia începe şi se aşteaptă cote mărite începând cu această săptămână. În aceste zile, am colaborat cu Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, au curăţat digul care face legătura între Sulina şi Sfântu Gheorghe, care este cel mai expus, pentru a putea deversa surplusul de apă în Marea Neagră”, a spus Bulete.
De asemenea, acesta a dat dispoziţie către echipele de control să verifice canalele care se blochează des cu resturi vegetale, iar din punct de vedere sanitar-veterinar a luat măsura de a suspenda extracţia la şacal.
Conform specialiştilor Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), pe parcursul zilei de joi (19 septembrie) şi în noaptea de joi spre vineri (19/20 septembrie), în Banat va ploua şi se vor acumula cantităţi mici de precipitaţii şi, izolat în zona de munte, peste 10 l/mp. Începând din dimineaţa zilei de vineri (20 septembrie) şi până marţi (24 septembrie), probabilitatea de apariţie a ploilor va fi extrem de redusă, însă, din seara zilei de marţi (24 septembrie), aria ploilor se va extinde dinspre vestul ţării şi va cuprinde până în dimineaţa zilei de miercuri (25 septembrie) Banatul, Crişana, Maramureşul, cea mai mare parte a Transilvaniei şi nordul Olteniei.
Cantităţile de apă vor fi de 5-10 l/mp şi local de peste 15-20 l/mp. Miercuri şi joi (25 şi 26 septembrie), doar izolat vor mai fi posibile ploi slabe, îndeosebi la munte şi în nord-vestul teritoriului, dar în noaptea de joi spre vineri (26/27 septembrie) şi pe parcursul zilei de vineri (27 septembrie) va ploua din nou în Banat, Crişana, Maramureş, nordul Transilvaniei şi al Moldovei. În aceste zone se estimează cantităţi de apă de 10-15 l/mp şi, pe arii restrânse de peste 30 l/mp, îndeosebi în nord-vestul ţării.
După data de 28 septembrie, probabilitatea de apariţie a ploilor se va menţine relativ ridicată în zona Banatului.
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, a convocat, joi, în format hibrid, Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă, şedinţă la care au participat, alături de specialiştii MMAP, şi reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor (INHGA), Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR), Hidroelectrica, Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Romsilva şi Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).