Connect with us

Economie

CFA România anticipează că rata dobânzii de politică monetară va scădea la 6% la sfârşitul anului

Analiştii CFA România anticipează încă două reduceri de rată de dobânda de politică monetară în acest an, astfel încât rata dobânzii cheie va ajunge la 6% la finalul anului, potrivit sondajului realizat lunar de Asociaţia CFA România.

În prezent, dobânda cheie este 6,5% pe an.

„În exerciţiul din luna iulie a fost realizat şi un sondaj privind anticipaţiile de evoluţie a ratei de dobânda de politică monetară pentru anul 2024 şi 2025. Astfel, pentru acest an, participanţii la sondaj anticipează încă două reduceri de rată de dobânda de politică monetară şi, ca urmare, rata de dobândă de politică monetară să scadă la 6% la finalul anului. Iar pentru anul viitor, participanţii anticipează încă 4 reduceri de rată de dobândă de politică monetară, astfel încât rata de dobândă de politică monetară să ajungă la 5% la finalul anului 2025”, se arată într-un comunicat al organizaţiei.

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (august 2025) s-a majorat faţă de exerciţiul anterior şi s-a situat la valoarea medie de 4,95%. În acelaşi timp, 50% dintre participanţi anticipează o reducere a ratei inflaţiei în următoarele 12 luni, iar 33% anticipează o stabilitate a acestui indicator.

În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, în jur de 89% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul de 11% o stagnare. Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0098 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0735 lei pentru un euro.

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 a continuat să se majoreze şi este anticipat (valoarea medie a anticipaţiilor) la 7,3% din PIB, iar anticipaţiile de creştere economică pentru anul curent au continuat să se reducă faţă de exerciţiile anterioare şi se situează la valoarea de 2%, se precizează în documentul citat.

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 55% în următoarele 12 luni.

Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 39% dintre participanţi anticipează o stagnare sau o scădere în următoarele 12 luni, în timp ce 22% previzionează o creştere. De asemenea 28% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt corect evaluate, iar 67% că sunt supraevaluate.

În aceste condiţii, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut în luna august cu 5,2 puncte, până la valoarea de 46,8 puncte. Această situaţie a fost cauzată de diminuarea cu 10,2 puncte a componentei de anticipaţie a indicatorului, în timp ce componenta de condiţii curente s-a majorat cu 4,9 puncte.

„Se observă o evoluţie divergentă în cadrul componentelor indicatorului. În timp ce componenta de condiţii curente creşte, anticipaţiile scad accentuat, în condiţiile în care indicatorii macroeconomici cu frecvenţă ridicată arată o încetinire a economiei, iar anticipaţiile de deficit public extrem de ridicat conduc la aşteptarea unei majorări a fiscalităţii în anul următor”, a declarat Adrian Codirlaşu, CFA, Vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România, citat în comunicat.

Sondajul este realizat lunar de Asociaţia CFA România, de peste 13 ani, şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni iar participanţii sunt membri ai Asociaţiei CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenului CFA.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condiţiile curente, referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii, şi anticipaţiile pentru un orizont de timp de un an pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.

Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflaţiei, ratele de dobândă, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET şi condiţiile macroeconomice globale.

Continue Reading
Click to comment

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Tendință