Centura Verde, pajiştile urbane şi amenajarea malurilor Dâmboviţei – Soluţii pentru atenuarea efectelor caniculei în Capitală

Amenajarea Centurii Verzi, extinderea pajiştilor urbane, îngrijirea corectă a arborilor, amenajarea malurilor Dâmboviţei, dar şi regândirea alveolelor pentru copaci sunt câteva dintre soluţiile susţinute de specialişti pentru a atenua impactul schimbărilor climatice în Capitală.

O măsură utilă poate fi implementarea sistemelor de irigare prin picurare, astfel încât în perioadele de secetă, când nivelul pânzei freatice scade foarte mult, să fie utilizate cât mai eficient rezervele de apă, dar şi curentul electric. Un alt exemplu de bune practici îl reprezintă pajiştile verzi, de tipul celei amenajate în proximitatea Parcului Natural Văcăreşti.

O altă măsură, adoptată şi în alte oraşe, o reprezintă unirea alveolelor şi prelungirea spaţiilor verzi dintre ele, formând astfel adevărate benzi care pot să includă pajişti verzi, arbuşti şi sisteme de irigare prin picurare. În acelaşi timp, este importantă plantarea unor arbori şi arbuşti toleranţi la secetă, precum şi la diverse boli şi dăunători.

Grădinile comunitare pot reprezenta la rândul lor o soluţie. În cazul acestora este utilă însă şi consultarea specialiştilor, pentru întreţinerea în condiţii optime a vegetaţiei.

Potrivit Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti, în contextul uneia dintre cele mai lungi perioade de caniculă din istoria măsurătorilor, Bucureştiul devine „un gigant cu picioare, piept şi spinare din beton”, beton care absoarbe căldura şi o menţine mult timp, „dogorind ca un cuptor zi şi noapte”.

Reprezentanţii asociaţiei pledează pentru maluri verzi ale Dâmboviţei, pentru mai multe spaţii cu verdeaţă conectate, accesibile şi bine întreţinute. Soluţiile lor vizează nu doar reglarea temperaturilor, ci şi filtrarea şi conservarea apei de ploaie. Astfel, alveolele arborilor de pe trotuare ar putea fi refăcute pentru a prelua apa de ploaie şi reduce nevoia de irigaţii costisitoare.

„Orice palmă de pământ de pe malul Dâmboviţei poate deveni o grădină cu flori şi plante perene. Şi sunt multe zone de acest fel. Cam 20 de hectare puse laolaltă, după măsurătorile noastre. Ca să vă faceţi o idee, asta înseamnă circa 30 de terenuri de fotbal. Da, aţi auzit bine! Ele pot fi îngrijite de grupurile de iniţiativă, organizaţiile şi instituţiile din proximitate, precum: Nod Makerspace, Biblioteca Naţională a României, Facultatea de Biologie – Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti, Grădina Botanică ‘D. Brandza’, Universitatea din Bucureşti. Şi, desigur, de fiecare dintre noi, iubitorii de natură urbană”, precizează sursa citată.