Centrul de Resurse Juridice lansează studiul „Identificarea criteriilor discriminatorii în acordarea locuinţelor sociale”, care examinează situaţia la nivel naţional cu privire la stabilirea punctajelor şi a criteriilor pentru acordarea de locuinţe sociale prin hotărâri de consiliu local, din perspectiva accesului la locuinţe sociale a grupurilor vulnerabile la discriminare şi/ sau categorii defavorizate.
Studiul identifică o tipologie a criteriilor incluse în hotărâri, care discriminează categoriile de persoane eligibile pentru locuinţă sociale, deseori stabilind criterii suplimentare care au acest rezultat sau efect. Un exemplu des întâlnit este premierea persoanelor cu venituri mai mari şi studii superioare în defavoarea celor cu venituri mici sau fără venituri sau cu nivel scăzut de educaţie formală.
Multe dintre cazurile analizate includ „cazul de excelenţă”, acordând puncte persoanelor care „contribuie la creşterea prestigiului oraşului” (prin diverse performanţe, definite sau nu). Discriminatorii pentru persoanele care ar trebui să aibă acces la locuinţe sociale sunt şi criteriile care acordă puncte suplimentare pentru solicitanţii care sunt funcţionarii publici, angajaţi în instituţii ori specialişti/ experţi în diferite domenii sau care dovedesc „interesul copiilor lor pentru şcoală”. Un alt exemplu de criteriu inclus in multe dintre hotărârile analizate este obligaţia solicitantului de a nu avea debite restante la bugetul local şi la furnizorii de utilităţi publice.
În câteva cazuri deja, atât criteriul privind nivelul de studii, cât şi cel privind obligaţia solicitantului de a nu avea debite la bugetul local au fost constatate ca discriminatorii de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, iar hotărârile au rămas definitive la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Prezenţa a 2, 3 şi 4 criterii discriminatorii într-o singură hotărâre de consiliu local prevalează, iar această realitate denotă o discriminare multiplă sau intersecţională în accesul la locuinţe sociale. Au fost identificate cazuri în care există până la 8 criterii discriminatorii într-o singură hotărâre (Baia Mare, judeţul Maramureş) sau 7 (Alba Iulia şi Ocna Mureş, judeţul Alba şi Dorohoi, judeţul Botoşani).
Criteriile şi punctajele pentru stabilirea ordinii de prioritate în soluţionarea cererilor de atribuire a unei locuinţe sociale trebuie să aibă în vedere cu prioritate grupurile aflate în risc de excluziune socială (precum persoanele care locuiesc în locuinţe improvizate, fără acces la utilităţi, de cele mai multe ori fără cărţi de identitate, persoane fără loc de muncă sau care, exploatate fiind, nu pot dovedi prin acte existenţa unui loc de muncă, tineri care provin din sistemul de protecţie a copilului, persoane cu dizabilităţi etc). Este necesară şi urgentă acţiunea consiliilor locale de a revizui hotărârile prin eliminarea criteriilor care discriminează.
Cercetarea s-a desfăşurat în perioada iulie-octombrie 2021 şi a inclus un număr de 318 de localităţi (215 oraşe şi 103 municipii). Pentru elaborarea lucrării a fost analizat un număr total de 132 de hotărâri de la 81 de municipii şi 51 de oraşe (132 de unităţi administrativ teritoriale ne-au răspuns că nu deţin în administrare locuinţe sociale, 33 de unităţi administrativ teritoriale nu au furnizat informaţii la solicitările formulate, în termenul prevăzut de lege, 17 unităţi administrativ teritoriale au furnizat răspunsuri incomplete, iar 4 oraşe nu au adoptat hotărâri privind acordarea de locuinţe sociale, deşi întocmesc şi reînnoiesc dosare pentru acordarea acestora).
Studiul face parte din proiectul „Nediscriminarea, dincolo de cuvinte”, proiect derulat de Centrul de Resurse Juridice cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este creşterea gradului de conştientizare a cetăţenilor cu privire la nivelul de acceptare şi internalizare a discursului urii în spaţiul public şi întărirea capacităţii acestora de identificare, raportare şi combatere a discursului urii, inclusiv prin deconstruirea prejudecăţilor care îl susţin, prejudecăţi despre diverse grupuri vulnerabile la discriminare, prin oferirea de instrumente şi acces facil la informaţie.
