omunităţile de romi din judeţul Braşov trăiesc în sărăcie lucie, în condiţii greu de imaginat. De departe cea mai numeroasă comunitate de romi din Braşov, despre care se spune că ar fi şi cea mai mare din Sud-Estul Europei, se află la Gîrcini, în Săcele. Potrivit prefectului judeţului Braşov, Mihai Mohaci, Braşovul are în jur de 57.000 de cetăţeni de etnie romă, deşi statisticile ultimului recensămînt arată că numărul acestora este mult mai mic. Dacă, oficial, doar 328 de persoane s-au declarat ca fiind de etnie romă la recensămîntul din 2011, Gîrciniul numără de fapt aproape 10.000 de suflete, lucru confirmat şi de primarul municipiului Săcele, Radu Nistor. Toţi aceşti oameni locuiesc pe o suprafaţă de doar 150 de hectare. Densitatea mare a populaţiei din acest cartier săcelean a dus la o nouă problemă: supraaglomerarea şcolii, singura unitate de învăţămînt din cartier fiind neîncăpătoare. „Este cea mai populată şcoală din România, avînd 1.503 elevi, care trebuie să înveţe în trei schimburi din cauza spaţiului restrîns. Cursurile încep la 7.30 dimineaţa şi se termină la 7.30 seara“, a explicat primarul municipiului Săcele, Radu Nistor. Elevii Şcolii nr. 5 din Săcele ţin orele de sport într-un fost atelier care nu e mai mare decît un garaj. La Gîrcini a venit în urmă cu două luni ministrul Educaţiei, însă soluţia pentru rezolvarea problemei celei mai aglomerate şcoli din România se lasă încă aşteptată.
Promisiuni de sprijin financiar de la stat
Tot în încercarea de a găsi soluţii la problemele romilor, au fost la Săcele secretarii de stat Roxana Mînzatu şi Ciprian Necula, de la Ministerul Fondurilor Europene, Daniel Vasile, de la Agenţia Naţională pentru Romi, şi Laczikó Eniko de la Departamentul pentru Relaţii Interetnice. Ei au venit în judeţul Braşov pentru a vizita comunităţile din Gîrcini, Budila şi Tărlungeni şi pentru a se întîlni cu membrii grupului Mixt de Lucru pentru Romi, de pe lîngă Instituţia Prefectului. Secretarii de stat au promis că vor încerca să facă astfel încît comunităţile sărace de romi din Braşov să beneficieze de sprijin financiar de la stat pentru intabularea locuinţelor, în cadrul programului naţional derulat de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. După ce, anul trecut, în cadrul unui program pilot astfel de măsuri s-au aplicat la Codlea, acum de acest sprijin ar putea beneficia, printre alţii, romii din zona Gîrcini, dar şi din alte localităţi din judeţul Braşov. De asemenea, comunităţile sărace vor avea şi ele posibilitatea ca din fondurile europene din ciclul 2014 – 202 să atragă bani pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai, cu condiţia să aplice din postura de Grupuri de Acţiune Locală, în care să se regăsească împreună atît mediul public, cît şi cel privat.
Terenurile din Gîrcini, într-o situaţie juridică încurcată
O mare problemă a comunităţii din Săcele este lipsa documentelor de identitate pentru mulţi dintre localnici. Problema are la bază, de fapt, lipsa documentelor de proprietate pentru case, după cum spune primarul Radu Nistor. Situaţia ar putea fi rezolvată în următoarea preioadă prin programul naţional desfăşurat de ANCPI, care permite înscrierea gratuită în Cartea Funciară a unor proprietăţi. Pentru asta însă, autoritatea locală va trebui să facă o hartă a terenurilor din cartier şi, acolo unde este nevoie, să încerce unele schimburi cu proprietarii privaţi. „Noi am făcut o hartă a Gîrciniului, pentru că una dintre marile probleme este regimul juridic al terenurilor. O parte din ele aparţin municipiului, o parte statului, o parte sînt private. Vom încerca unele schimburi de terenuri, astfel încît să reuşim să intabulăm o suprafaţă cît mai mare din cartierul Gîrcini, pentru că altfel nu avem nicio şansă să investim în infrastructură“, a declarat primarul Radu Nistor.
Fondurile europene, soluţie pentru comunităţile de romi
O rezolvare pentru problemele cu care se confruntă comunităţile sărace sau marginalizate, fie că sunt de minorităţi etnice sau nu, ar putea veni din partea Comisiei Europene, prin intermediul Programului Operaţional Regional 2014 – 2020 sau al Programului Operaţional Capital Uman, susţin secretarii de stat care au vizitat Braşovul. Uniunea Europeană alocă fonduri nerambursabile pentru comunităţile sărace sau cu risc de marginalizare, care pot investi în construirea de şcoli şi grădiniţe, locuinţe sociale, centre medicale, modernizarea de străzi sau în diferite tipuri de servicii cum sunt cele de prevenţie şi tratare incipientă a unor boli, participarea la programe de calificare şi ucenicie, asistenţă socială sau servicii de informare şi conştientizare. „Pentru a putea beneficia de aceste fonduri, este nevoie ca în aceste zone să se constituie Grupuri de Acţiune Locală, din care să facă parte autorităţile locale şi instituţii publice, firme şi ONG-uri. Aceste GAL-uri trebuie să îşi elaboreze cît mai repede strategii de dezvoltare pentru ca apoi să aplice pentru a obţine finanţări pentru dezvoltarea infrastructurii, a reţelelor de utilităţi sau a reţelelor şcolare, de exemplu“, a explicat secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene, braşoveanca Roxana Mînzatu.