Buget de 2 miliarde de euro pentru infrastructură şcolară şi universitară, 370 de milioane de euro pentru Programul Naţional pentru Creşe

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), document discutat, vineri, în primă lectură de Guvern, prevede alocarea a 2 miliarde de euro pentru „România Educată – infrastructură şcolară şi universitară”.

Reformele şi investiţiile presupun: dezvoltarea de noi standarde pentru spaţiile construite şi dotările instituţiilor de educaţie; construirea de şcoli în zonele în care infrastructura este neadaptată actualelor realităţi demografice; reforma procesului de eliberare a autorizărilor necesare unităţilor de învăţământ şi a infrastructurilor sociale aferente acestora, în sensul clarificării şi simplificării procedurilor pentru toţi operatorii publici şi privaţi.

Este vizată şi reforma guvernanţei şcolare, conform programului de guvernare – profesionalizarea carierei de management şcolar, în vederea atragerii, asigurării şi administrării de resurse la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, inclusiv prin: program naţional de finanţare a infrastructurii şcolare, inclusiv la noile standarde privind construcţiile şi dotările, în condiţii de deplină siguranţă pentru comunităţile şcolare; reabilitarea, extinderea sau construcţia de cămine şi cantine studenţeşti; schemă de granturi pentru şcoli verzi: reţea de şcoli „înverzite” prin modificări de infrastructură şi achiziţionarea de dotări, precum şi pentru realizarea de adaptări curriculare; sprijinirea mobilităţii elevilor prin achiziţionarea de microbuze/autobuze verzi sau alte mijloace de transport adaptate provocărilor geografice ale zonei deservite; schemă de granturi pentru laboratoare şi ateliere în unităţile şcolare preuniversitare, administrată la nivel central.

Conform PNRR, participarea copiilor şi tinerilor la o educaţie şi îngrijire de calitate rămâne sub media UE, inclusiv din cauza lipsei de infrastructură adecvată procesului educaţional. Se înregistrează întârzieri în modernizarea şi optimizarea reţelei de şcoli, în astfel încât să se ţină cont de tendinţele demografice, 10% din şcoli fiind supraaglomerate, în timp ce 58% dispun de capacităţi excedentare. O mare parte a şcolilor sunt nesigure, nu au autorizaţii de siguranţă sau sanitare, sunt ineficiente energetic şi nu oferă elevilor şi cadrelor didactice un mediu propice pentru organizarea procesului educaţional.

Pentru „România Educată – Învăţământ dual, tehnic şi profesional” bugetul iniţial de negociere este de 630 de milioane de euro.

Sunt vizate: dezvoltarea de rute de formare profesională relevante, complete (până la nivel 7 de calificare – studii de masterat), flexibile, prin prelungirea duratei învăţământului dual secundar, cu posibilitatea accesului spre nivelul terţiar universitar si non-universitar, alături de o reorganizare a educaţiei profesionale inclusiv în regim dual; revizuirea ofertei educaţionale, a curriculumului şi a programelor pentru ruta profesională în regim dual, cu implicarea directă şi permanentă a mediului economic; crearea unor scheme de sprijin acordate parteneriatelor între agenţii economici, unităţi si instituţii de învăţământ, unităţi administrative teritoriale, şi/ sau camere de comerţ sau alţi parteneri sociali pentru facilitarea achiziţiei de echipamente şi a formării de personal în vederea organizării de activităţi educaţionale în regim dual.

PNRR mai prevede: investiţii în infrastructura socială (cămine, cantine, spaţii de învăţare) care să deservească învăţământului profesional dual, atât preuniversitar cât şi universitar, inclusiv prin organizarea a opt mari campusuri; măsuri de sprijin pentru a facilita accesul tinerilor din medii dezavantajate la programe de formare profesională (inclusiv în regim dual), pe toate ciclurile de studiu; investiţii în infrastructura liceelor agricole şi sprijin pentru ferme didactice partenere.

Conform sursei citate, România se confruntă cu o lipsă a unei adaptări dinamice a sistemului de învăţământ la evoluţiile tehnologice, la noile cerinţe ale pieţei forţei de muncă şi la domeniile economice în care ţara noastră are sau poate avea un avantaj competitiv.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), document discutat, vineri, în primă lectură de Guvern, prevede alocarea unui buget iniţial de negociere de 370 de milioane de euro pentru „România Educată – Programul Naţional pentru Creşe”.

PNRR menţionează: revizuirea cadrului legislativ pentru organizarea şi funcţionarea sistemului de educaţie timpurie, prin actualizarea normelor de construcţie; dezvoltarea unei abordări integrate pentru copilăria timpurie printr-un mecanism de cooperare inter-instituţională şi coordonare intersectorială, prin furnizarea de servicii de educaţie, sănătate şi de îngrijire pentru copiii de până la vârsta de 6 ani; simplificarea procesului de avizare/ acreditare/ certificare, elaborarea standardelor de calitate şi a metodologiilor specifice pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare a serviciilor de educaţie timpurie şi a celor complementare de îngrijire a copilului; actualizarea codului ocupaţiilor din România (COR) pentru introducerea ocupaţiilor „educator pentru educaţie timpurie” şi „profesor pentru educaţie timpurie”, sistem de recunoaştere a competenţelor dobândite în activitatea din creşă pentru personalul de îngrijire (îngrijitor copii, educator specializat).

Documentul citat mai prevede: crearea, extinderea, modernizarea infrastructurii pentru organizarea serviciilor de educaţie timpurie pentru copiii de până la vârsta de 6 ani, în vederea creşterii ratei de participare şi favorizării revenirii părinţilor în câmpul muncii prin actualizarea şi corelarea datelor demografice şi a infrastructurii, înfiinţarea unor servicii alternative sau complementare, care să coexiste alături de serviciile formale, transformarea grădiniţelor cu program normal în grădiniţe cu program prelungit sau transformarea acestora în servicii educaţionale şi de îngrijire cu program prelungit pentru copiii de la naştere la 6 ani; schemă de granturi pentru construirea a 200 de creşe NZEB, ce vor utiliza energie regenerabilă/ servicii de educaţie timpurie şi operaţionalizarea acestora de către operatori publici; crearea unor instrumente de piaţă care să încurajeze investiţiile private ale sectorului neguvernamental şi parteneriatul public-privat (PPP) pentru toate tipurile de servicii de educaţie timpurie; crearea unor programe pentru grupuri dezavantajate (minorităţi etnice, copii din medii socio-economice defavorizate); un sistem de salarizare motivant care să facă atractivă profesia de educator/ profesor pentru educaţie timpurie.

Participarea copiilor ante-preşcolari la o educaţie şi îngrijire de calitate rămâne sub media UE, infrastructura fiind insuficient dezvoltată şi adaptată, punctează PNRR.