Rata anuală a inflaţiei va scădea până la finele anului curent pe o traiectorie fluctuantă şi mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din luna august 2024, potrivit actualelor evaluări al Băncii Naţionale a României.
Conform unui comunicat de presă al BNR, descreşterea va fi antrenată prioritar de efecte de bază şi de decelerarea creşterii preţurilor importurilor, în timp ce în sens opus vor continua să acţioneze condiţiile meteorologice nefavorabile din acest an şi majorarea cotaţiilor unor mărfuri, în principal prin efectele exercitate asupra dinamicilor preţurilor alimentelor şi energiei.
Incertitudini şi riscuri mari decurg din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, având în vedere, pe de o parte, rezultatul execuţiei bugetare din primele opt luni ale anului şi caracteristicile recentei rectificări bugetare, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în scopul consolidării bugetare, în contextul planului fiscal structural pe termen mediu prezumat a fi transmis Comisiei Europene în toamna acestui an. O sursă de incertitudini şi riscuri rămân, de asemenea, condiţiile de pe piaţa muncii şi dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini însemnate continuă să fie asociate evoluţiei preţurilor energiei şi alimentelor, precum şi traiectoriei viitoare a cotaţiei ţiţeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice.
Incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa şi de pe plan global, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice. Totodată, absorbţia şi utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ele sunt însă esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice.
BNR menţionează că relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
Pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât, în şedinţa de vineri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
„Deciziile CA al BNR vizează asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administraţie reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse. BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare” se precizează în comunicat.
Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 11 octombrie. Conform calendarului anunţat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 8 noiembrie 2024.
