Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 3,8%, de la 3,5% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2025 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,1% la sfârşitul lui 2026, potrivit datelor prezentate luni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
„Conform scenariului de bază al proiecţiei macroeconomice, rata anuală a inflaţiei va continua să fluctueze şi în prima parte a anului curent. Indicatorul se va reduce ulterior şi va reveni în interiorul intervalului ţintei în trimestrul I 2026, urmând a se menţine relativ stabil în jumătatea superioară a acestuia pe tot parcursul anului viitor. În structură, traiectoria IPC este configurată de reducerea continuă a inflaţiei de bază, dar de o manieră graduală, în timp ce ansamblul componentelor exogene ale coşului va imprima profilul volatil din prima parte a intervalului, în principal ca urmare a unor efecte de bază. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei IPC va atinge 3,8% în luna decembrie 2025, pentru decembrie 2026 fiind anticipată o valoare de 3,1%. Comparativ cu traiectoria publicată în Raportul asupra inflaţiei din luna noiembrie 2024, inflaţia IPC se situează la valori mai ridicate până la sfârşitul anului curent (mai vizibil în primele trimestre ale anului), respectiv mai joase în 2026”, se arată în Raportul asupra inflaţiei, din februarie 2025.
Potrivit sursei citate, revizuirea aferentă lunii decembrie 2025 este de +0,3 puncte procentuale, determinată în principal de scumpirile de la începutul anului (produsele din tutun, serviciile cu preţuri administrate), dar şi de o dinamică mai pronunţat persistentă a inflaţiei de bază, parţial contrabalansate de perspective uşor mai optimiste pe segmentul LFO.
„În schimb, la orizontul proiecţiei anterioare (trimestrul III 2026), dinamica anuală a IPC este mai redusă cu 0,1 puncte procentuale, îndeosebi ca urmare a revizuirii în jos a inflaţiei de bază. Balanţa riscurilor este evaluată a rămâne înclinată în sensul unor abateri în sus de la traiectoria descrisă în scenariul de bază. În contextul actual, riscul unei intensificări a protecţionismului comercial s-a amplificat. Pe plan intern, configuraţia viitoare a schemei de plafonare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale ridică o serie de semne de întrebare”, se mai arată în raport.
În următorii doi ani, principala contribuţie dezinflaţionistă este atribuită evoluţiei ratei inflaţiei CORE2 ajustat, conform prezentării.
Traiectoria continuu descendentă va fi susţinută de corecţia graduală a aşteptărilor privind inflaţia, de reducerea presiunilor din partea preţurilor bunurilor din import, precum şi de preconizarea apariţiei unui deficit de cerere în economie încă de la începutul acestui an, în contextul măsurilor recente de consolidare fiscală adoptate de autorităţi.
„Componentele exogene ale inflaţiei – aici sunt lucruri pe care nu putem să le controlăm. Avem o revizuire ascendentă a contribuţiei la inflaţia IPC în decembrie 2025, de altfel principala sursă a valorii ratei inflaţiei la acel orizont, scumpiri neanticipate pe segmentul produselor din tutun şi apă, canal, salubritate la începutul anului curent şi apoi o traiectorie superioară a preţurilor la combustibil. Credem că este o mişcare sezonieră. Asta este surpriza pozitivă pentru dvs. Deci, după mai mulţi ani în care am avut un excedent de cerere, cu măsurile luate de actuala coaliţie de guvernare, ordonanţa de la sfârşitul anului care a oprit deteriorarea în continuare a deficitului bugetar şi bugetul prezentat şi aprobat în Parlament, ţara intră într-o perioadă de deficit de cerere. Să vedem cum funcţionează. Important este ca în combinaţie – politica fiscală, politică monetară – această nouă situaţie să nu ducă spre recesiune. Dacă creşterea economică se va baza în principal pe investiţii şi mai ales pe absorbţii de bani comunitari, credem că acest lucru poate să fie evitat. Deci, să avem o inflaţie în scădere şi creştere economică, nu mare, dar oricum creştere economică. De aceea, salutăm declararea de către prim ministru a absorbţiei banilor comunitari, prioritizarea proiectelor drept, citez, ‘prioritate zero pentru guvern’. Aşa să fie!”, a declarat luni Isărescu, în conferinţa de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
Prezentarea mai arată că revizuirea ascendentă a prognozei până la finele anului curent reflectă accentuarea unor presiuni recente pe segmentul alimentar, precum şi menţinerea presiunilor inflaţioniste încă ample provenind din partea costurilor cu forţa de muncă.