Atribuţiile autorităţilor publice locale sunt reglementate prin Codul administrativ publicat în Monitorul Oficial la 5 iulie 2019.
Codul administrativ a fost actualizat prin: Legea 387/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale; Legea 348/2023 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 191/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
Conform articolului 3 al Codului administrativ, autorităţile publice locale sunt: consiliile locale, primarii şi consiliile judeţene.
Atribuţiile consiliului local
Potrivit articolului 129 din Codul administrativ, printre atribuţiile exercitate de consiliul local se numără cele privind unitatea administrativ-teritorială, organizarea proprie, precum şi organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului. Acestea includ aprobarea statutului comunei, oraşului sau municipiului şi înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii, servicii publice, societăţi sau regii autonome.
A doua categorie de atribuţii specifice consiliului local le cuprinde pe cele privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului. De exemplu, aprobarea, la propunerea primarului, a bugetului unităţii administrativ-teritoriale, modul de utilizare a rezervei bugetare, stabilirea impozitelor şi taxelor locale etc.
Urmează atribuţiile privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului. Printre acestea se numără darea în administrare, concesionare, închiriere sau darea în folosinţă gratuită a bunurilor proprietate publică a localităţii, precum şi avizarea sau aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor.
Atribuţiile consiliului local privitoare la gestionarea serviciilor de interes local se referă la asigurarea, potrivit competenţei consiliului local şi în condiţiile legii, a cadrului necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind educaţia, sănătatea, cultura etc.
În sfârşit, atribuţiile privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern presupun, de exemplu, decizii, în condiţiile legii, privind cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local. Totodată, consiliul local hotărăşte şi în privinţa înfrăţirii comunei, oraşului sau municipiului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări.
Atribuţiile primarului
Potrivit articolului 155 din Codul administrativ în vigoare, primarul îndeplineşte patru categorii principale de atribuţii.
Prima categorie se referă la atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului. Acestea includ îndeplinirea funcţiei de ofiţer de stare civilă sau îndeplinirea de atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor.
A doua categorie este cea a atribuţiilor referitoare la relaţia cu consiliul local. Astfel, primarul prezintă consiliului local, în primul trimestru al anului, un raport anual privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale. Totodată, primarul participă la şedinţele consiliului local şi dispune măsurile necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea acestora. Nu în ultimul rând, elaborează, în urma consultărilor publice, proiectele de strategii privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale şi le supune aprobării consiliului local.
A treia categorie de atribuţii se referă la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale. În acest sens, primarul exercită funcţia de ordonator principal de credite, întocmeşte proiectul bugetului unităţii administrativ-teritoriale şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar, pe care le supune spre aprobare consiliului local. În plus, primarul prezintă consiliului local informări periodice privind execuţia bugetară. Primarul poate iniţia, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de titluri de valoare în numele unităţii administrativ-teritoriale.
A patra categorie de atribuţii are în vedere serviciile publice asigurate cetăţenilor, de interes local. Astfel, primarul coordonează realizarea serviciilor publice de interes local, prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice. Totodată, primarul ia măsuri pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Atribuţiile consiliului judeţean
Potrivit articolului 170 din Codul administrativ, consiliul judeţean este autoritatea publică locală, constituită la nivel judeţean pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.
Articolul 173 stabileşte cinci categorii principale de atribuţii ale consiliului judeţean.
În primul rând, consiliul judeţean are atribuţii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, ale instituţiilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor şi regiilor autonome de interes judeţean. În acest sens, consiliul judeţean alege din rândul consilierilor judeţeni doi vicepreşedinţi, la propunerea preşedintelui sau a consilierilor judeţeni. În plus, hotărăşte înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii, servicii publice, societăţi şi regii autonome, în condiţiile legii.
A doua categorie de atribuţii specifice consiliului judeţean se referă la dezvoltarea economico-socială a judeţului. În acest sens, consiliul judeţean aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, bugetul judeţului, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar. Totodată, el stabileşte şi aprobă impozite şi taxe, în condiţiile legii.
Următoarea categorie de atribuţii priveşte administrarea domeniului public şi privat al judeţului. În exercitarea acestor atribuţii, consiliul judeţean hotărăşte darea în administrare, concesionarea, închirierea sau darea în folosinţă gratuită a bunurilor proprietate publică a judeţului.
A patra categorie de atribuţii se referă la gestionarea serviciilor publice de interes judeţean. Astfel, consiliul judeţean asigură, potrivit competenţelor sale, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţean, printre care se numără educaţia, sănătatea, cultura etc.
Consiliul judeţean are şi atribuţii legate de cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern. De exemplu, hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean.