Asociaţia Cu Alte Cuvinte a lansat „Bare Rroma”, o serie de cărţi ilustrate despre eroi şi eroine rome din lumea actuală

Un procent de 70% dintre profesori spun că elevii lor de etnie romă că nu-şi declară identitatea. CUAC le dă ocazia copiiilor romi să se simtă mândri, lansând prima ediţie de poveşti ilustrate bilingve despre patru personalităţi rome din prezent

Şapte din zece profesori afirmă că elevii lor romi că nu-şi declară identitatea etnică, principalele motive fiind teama de discriminare şi ruşinea, arată rezultatele unei cercetări online realizată de asociaţia Cu Alte Cuvinte, cu sprijinul mai multor ONG-uri care activează în comunităţi dezavantajate.

Asociaţia Cu Alte Cuvinte a lansat „Bare Rroma”, o serie de cărţi ilustrate despre eroi şi eroine rome din lumea actuală, dedicată copiilor din ciclul primar şi preşcolar ediţia a doua – bilingvă (în limba română şi limba romani). 4.300 de cărţi vor fi distribuite, în luna octombrie, în şcoli, biblioteci şi centre comunitare din ţară.

Asociaţia Cu Alte Cuvinte a realizat sondajul „Mărturii de la catedră: Eroii romi în viaţa copiilor”în rândul a 200 de profesori care predau în şcoli din medii dezavantajate, peste 95% dintre aceştia afirmând că au şi elevi romi la clasă. Scopul a fost de evaluare a percepţiilor acestor profesori privitor la nevoia de cărţi şi alte materiale didactice care să promoveze personaje rome sau din alte grupuri minoritare într-un mod pozitiv.

Cele patru cărţi ale seriei „Bare Rroma” sunt scrise de tineri romi şi ilustrează poveştile unor personalităţi rome actuale: activista Nicoleta Biţu, artistul Connect-R, activista Loredana Mihaly şi actorul Sorin Sandu. Cărţile au rolul de a ilustra modele pozitive din comunitatea romă, care să aducă în prim plan unicitatea şi contribuţiile romilor în societatea noastră.

Lansarea cărţilor şi a rezultatelor sondajului „Mărturii de la catedră: Eroii romi în viaţa copiilor”a avut loc pe 19 octombrie, la Şcoala Gimnazială nr. 136 din Bucureşti, în parteneriat cu Teach for România.

Rezultatele sondajului „Mărturii de la catedră: Eroii romi în viaţa copiilor”

Profesorii respondenţi au afirmat în proporţie de peste 87% că educaţia pentru înţelegerea şi acceptarea diversităţii trebuie să înceapă de la grădiniţă. Totodată, 75% au afirmat că este important ca şi copiii neromi să înveţe despre cultura romilor în spaţiul şcolar.

Întrebaţi în ce măsură consideră că elevii lor romi evită să-şi declare identitatea etnică, doar 30% dintre profesori au spus despre copiii romi din clasele lor că nu au nicio problemă în a-şi exprima identitatea etnică. Astfel, 70% dintre profesori spun că elevii lor romi că nu-şi exprimă identitatea etnică sau evită să o facă.

Procentul cadrelor didactice care susţin despre copiii romi că nu-şi exprimă identitatea etnică într-o, mare măsură” sau, foarte mare măsură” este de 27%, potrivit aceluiaşi sondaj. Părerile profesorilor sunt împărţite referitor la cauze: în timp ce o treime spun că ar putea fi din cauza ruşinii sau temei de discriminare, restul spun că nu sunt conştienţi de identitatea lor etnică.

La întrebarea, În ce măsură consideraţi că este prezentă cultura romă sau a altor minorităţi ori grupuri dezavantajate în materialele didactice pentru copii ?”, profesorii-respondenţi au răspuns că, deloc” în proporţie de 15%, respectiv foarte puţin” într-un procent de 56%.

Întrebaţi ce beneficii văd în utilizarea unor cărţilor cu personaje rome pozitive în sala de clasă, cadrele didactice au răspuns după cum urmează:

Creşterea stimei de sine – 73%;
Aprecierea diversităţii şi a culturii rome – 64%;
Creşterea empatiei faţă de persoane diferite – 54%;
Reducerea stereotipurilor şi a prejudecăţilor – 60%;
Creşterea spiritului de comunitate /de echipă al clasei -37%.

Referitor la tipul de situaţii de discriminare sau bullying pe care le-au observat în rândul copiilor, profesorii au identificat în cea mai mare măsură discriminarea din cauza statului financiar (61%), urmată de discriminarea în funcţie de aspectul fizic (greutate, înălţime, trăsături faciale etc.) în proporţie de 53% şi pe bază de etnie (43%). Totodată, 29% dintre profesori au observat discriminare între copii din cauza unei dizabilităţi, 9% din cauza genului, iar 5% din cauza religiei.