Art Safari marchează un deceniu de existenţă cu ediţia ”Taine şi comori” (8 martie – 28 iulie 2024)

Art Safari prezintă, începând din 8 martie, ediţia „Taine şi comori”, prin care marchează un deceniu de existenţă. Noul sezon va prezenta cinci expoziţii de artă, ce pot fi vizitate în perioada 8 martie – 28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe strada Lipscani – „Muzeul secret”, „Eustaţiu Stoenescu. Portretistul aristocraţiei”, „Istoria României în 100 de portrete”, „Atelierele din Pangratti”, „Grădinile palatului”.

Noua ediţie debutează cu trei evenimente speciale dedicate studenţilor (Students Art Night Out), seniorilor (Întâlnirea Seniorilor la Art Safari) şi femeilor (Ladies Night Art Out). Şi copiii sunt aşteptaţi la atelierele de creaţie şi tururile ghidate personalizate, în cadrul Art Safari Kinder.

Expoziţia ”Muzeul secret” de la Art Safari este prima expunere externă de până acum a impresionantei colecţii din Muzeul „Dinu şi Sevasta Vintilă”, din comuna Topalu, judeţul Constanţa. Din 1960, comuna Topalu, de pe malul Dunării, păstrează una dintre cele mai importante colecţii de artă românească interbelică, ce cuprinde capodopere de Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Corneliu Baba, Gheorghe Petraşcu, Samuel Mutzner, Alexandru Ciucurencu, Nicolae Dărăscu, Camil Ressu, Iosif Iser şi Constantin Piliuţă, potrivit www.artsafari.ro.

Muzeul de Artă din Topalu este amenajat în casa părintească a medicului Gheorghe Vintilă (1898-1978), colecţionar şi apropiat al marilor artişti români. Închinată memoriei părinţilor săi, colecţia „Dinu şi Sevasta Vintilă” este formată din 228 de opere de pictură, de sculptură şi de grafică.

Expoziţia este organizată în parteneriat cu Muzeul de Artă Constanţa, cu sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa şi al Primăriei Topalu, având-o curator pe Lelia Rus Pîrvan, potrivit sursei citate.

Eustaţiu Stoenescu. Portretistul aristocraţiei ( 8 martie – 28 iulie)

Expoziţia dezvăluie personalitatea complexă a artistului Eustaţiu Stoenescu (1884, Craiova – 1957, New York), care a cunoscut succesul atât în ţară, cât şi în străinătate, în special la Paris şi la New York. A fost considerat unul dintre cei mai rafinaţi portretişti ai vremii, dar a pictat şi scene de gen, compoziţii, peisaje şi naturi moarte, toate impresionante prin valoarea lor plastică, arată www.artsafari.ro.

A participat la trei ediţii ale Bienalei de la Veneţia, inclusiv la cea din 1938, când a fost inaugurat Pavilionul Românesc din Giardini della Biennale, comisar şi autor al catalogului fiind pe atunci profesorul Nicolae Iorga. Eustaţiu Stoenescu a fost recompensat cu numeroase premii şi distincţii, iar operele sale au ajuns în colecţii naţionale şi internaţionale, în Franţa, Italia, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Belgia, Olanda sau Elveţia.

Eustaţiu Stoenescu a început să fie criticat în România odată cu schimbarea regimului, fapt explicat în primul rând prin portretele realizate de acesta aristocraţiei şi membrilor familiei regale, evidenţiază sursa citată. Artistul a părăsit definitiv ţara în 1947 şi, în cele din urmă, s-a stabilit la New York, unde şi-a petrecut ultimii ani din viaţă.

Expoziţia prezentată în cadrul Art Safari este realizată cu susţinerea Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România şi în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti şi Muzeul Naţional de Artă al României şi o are curator pe Angelica Iacob.

Istoria României în 100 de portrete (8 martie – 28 iulie)

Portrete de regi, regine, conducători de ţară, politicieni, sportivi, oameni de cultură şi ştiinţă, precum şi ale altor personalităţi marcante din România sunt reunite în expoziţia aniversară. Printre personalităţile reprezentate se numără Nicolae Bălcescu (o pictură emblematică de Gheorghe Tattarescu), Tudor Vladimirescu, Grigore D. Ghica, Gheorghe Hagi, Nadia Comăneci şi mulţi alţii.

Portretele fac parte din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României, dar şi din colecţiile altor muzee partenere din ţară şi sunt expuse majoritar în premieră în faţa publicului larg. Curatorul expoziţiei este Cornel Ilie.

Atelierele Pangratti (8 martie – 28 iulie)

Având ca nucleu colecţia discretă a Ruxandrei Garofeanu, istoric şi critic de artă, una dintre importantele figuri ale vieţii culturale din România ultimilor 50 de ani, expoziţia pune în valoare creaţia unor personalităţi importante ale artei postmoderne româneşti, care au lucrat în atelierele Uniunii Artiştilor Plastici din strada Ermil Pangratti. Aceste spaţii au avut multiple funcţii: oaze creative, şcoală pentru neofiţi, centru de boemie, „saleroom” pentru colecţionari, mulţumire a sistemului către artiştii oficiali şi răsplată pentru recunoaşterea artistică.

Printre marii artişti care au creat aici se numără Corneliu Baba, Ion Nicodim, Ovidiu Maitec, Paul Vasilescu, Sorin Ilfoveanu, Vasile Gorduz, Alin Gheorghiu, Sultana Maitec, Georgeta Năpăruş etc. Curatorul expoziţiei este Simona Vilău.

Grădinile palatului (8 martie – 14 aprilie)

Cele mai frumoase şi valoroase flori ale artei româneşti, în viziunea marilor maeştri Luchian, Grigorescu, Tonitza, Aman, precum şi a Reginei Maria, vor fi ”replantate” expoziţional, temporar, în grădinile Palatului Dacia-România de pe Lipscani: trandafiri şi cârciumărese, crizanteme, anemone, maci şi alte flori de câmp, surprinse în naturi statice, în buchete, în parcuri şi în grădini, evidenţiază site-ul amintit.

Art Safari – un deceniu de existenţă

Prima ediţie Art Safari 2014 a avut loc în 2014 şi a reunit la Bucureşti cei mai importanţi artişti români, atât contemporani, cât şi din istoria artei. Timp de patru zile, publicul a avut ocazia să exploreze peste 1.000 de opere de artă de patrimoniu şi contemporane într-un spaţiu neconvenţional. Evenimentul a inclus dezbateri de actualitate din lumea artei, lansări de cărţi şi albume, sesiuni de întrebări şi răspunsuri cu artişti, intervenţii artistice şi muzică contemporană. Evenimentul a adus în prim-plan discuţii despre piaţa de artă, printre lectorii care au contribuit la programul Arta Dialogue numărându-se reprezentanţi ai organizaţiilor din industria artistică internaţională, precum Christie’s Viena (Austria), ViennaFair (Austria), Art Rotterdam (Olanda), FlashArt (Ungaria), Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca (România), Liga Europeană a Universităţilor de Artă (ELIA), Ani Molnar Gallery (Ungaria), Jecza Gallery (România), Universitatea Naţională de Arte Bucureşti (România), Cabaret Voltaire (Elveţia), Centre Pompidou Atelier Brâncuşi (Franţa), aminteşte pagina https://www.artsafari.ro/arhiva.

În 2015, Art Safari a adus împreună 300 de artişti din portofoliile a 50 de galerii de artă româneşti şi internaţionale, alături de zece muzee din afara Bucureştiului.

Pavilionul Muzeal Art Safari 2016 a expus lucrări din cadrul mişcării DADA, ale unor artişti renumiţi, precum Tristan Tzara, Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Ianco, Arthur Segal, Jules Perahim, Max Herman Maxy şi Victor Brauner. Evenimentul a atras peste 24.000 de vizitatori, dintre care 3.000 la vernisaj, cu un public variat ca vârstă.

În 2017, Pavilionul Muzeal a găzduit expoziţia „Luchian şi Independenţii” în cadrul Centenarului Luchian (1916-2016), prezentând opere ale artistului din peste 20 de instituţii muzeale şi colecţii private. Expoziţia Centrală a Pavilionului de Artă Contemporană, numită „Notes on a Landscape” şi curatoriată de Wim Waelput, a explorat peisajul artistic din România, de la tradiţiile moderne până la mişcările contemporane, aducând în prim plan teme legate de identitate şi condiţii geopolitice. Evenimentul a atras peste 27.000 de vizitatori.

În cadrul ediţiei din 2018, Pavilionul Central „Art on Stage” a creat scene multidisciplinare. Pavilionul Muzeal „Natural-Cultural” a oferit o expoziţie ne-liniară dedicată artei româneşti până în anii ’90, evidenţiind teme precum tradiţia, natura şi existenţa umană. BCR a expus o parte din colecţia sa de artă, cu lucrări de la Nicolae Tonitza la Ion Ţuculescu, concentrându-se pe perioada interbelică. Expoziţia „Altceva despre Ceauşescu” a prezentat o perspectivă unică asupra artei româneşti din perioada respectivă. Evenimentele au reunit aproape 34.000 de vizitatori, cu lucrări asigurate în valoare de aproximativ 10 milioane de euro.

Art Safari 2019 a prezentat opere de artă românească de patrimoniu, artă supercontemporană, artă contemporană internaţională şi instalaţii de artă. A inclus, de asemenea, un program de conferinţe denumit Art Talks. Lucrările, evaluate la aproximativ 15 milioane de euro, au fost aduse din muzee din România şi străinătate, precum şi din colecţii private naţionale şi internaţionale. Una dintre cele mai vechi opere expuse a fost o marmură elenistică reprezentându-l pe zeul Charon cu câinele Cerber, datând din secolul al III-lea î.Hr. Cea mai valoroasă lucrare din colecţiile private, expusă la Art Safari 2019, a fost „În Iatac”, un nud semnat de Nicolae Tonitza, asigurat pentru 350.000 de euro, achiziţionat de un colecţionar din Bucureşti în 2011. Pentru prima dată, Art Safari Bucureşti a oferit tururi ghidate şi pe timp de noapte.

În 2020, pe fondul restricţiilor pandemice, Art Safari a atras peste 32.000 de vizitatori. Muzeul temporar, găzduit în Victoria Tower timp de două săptămâni, a expus 800 de opere evaluate la peste 12 milioane de euro. Expoziţiile au inclus opere create de Gheorghe Petraşcu, Guerrilla Girls, Sabin Bălaşa, şcoala de la Bucureşti şi din Israel. Pavilionul Copiilor a expus artă creată în timpul izolării.

În 2021, Art Safari a expus 800 de opere de artă pe cei 6.000 de metri pătraţi ai Palatului Dacia-România, timp de 18 zile. Evenimentul a avut peste 36.000 de vizitatori, cu aproximativ 10% mai mulţi decât în anul precedent. Operele, în valoare totală de 9 milioane de euro, au fost grupate în patru pavilioane expoziţionale distincte.

Anul 2022 a adus două ediţii de Art Safari: ediţia a IX-a (12 mai – 7 august) şi ediţia a X-a (23 septembrie – 11 decembrie 2022). În total, în anul 2022, s-au înregistrat 121.510 de vizitatori. Ediţia a X-a a adus o premieră pentru Europa de Est – o expoziţie realizată în colaborare cu muzeul regal ”Victoria and Albert”, cea mai valoroasă din ultimii 40 de ani. În plus, tot această ediţie de toamnă a facilitat accesul copiilor cu vârste între 3 şi 12 ani la ateliere de artă şi vizite gratuite în expoziţii, în cadrul programului Art Safari Kids.

Art Safari 2023 a cuprins ediţia a XI-a (10 februarie – 14 mai) şi Love Edition (30 iunie – 10 septembrie). Ediţia de primăvară a oferit publicului o nouă experienţă de vizitare cu: ”cel mai instagramabil infinity room”, pictură impresionistă din Spania, instalaţii realizate de câştigătorii prestigiosului Prix Marcel Duchamp, o amplă expoziţie dedicată maestrului Ion Theodorescu-Sion, precum şi o expoziţie de artă Supercontemporană românească – Young Blood 2.0. În cadrul ediţiei dedicate iubirii, a fost adusă în premieră naţională expoziţia „Love Stories”, de la National Portrait Gallery, Londra, unde au fost prezentate portrete ale unor cupluri celebre, printre care Prinţul Harry şi Meghan Markle, John Lennon şi Yoko Ono ori Salvador Dali şi Gala Dali.

Cea mai recentă ediţie Art Safari a fost Stars Edition (29 septembrie 2023 – 15 ianuarie 2024) – o expoziţie multisenzorială care a marcat aniversarea a 60 de ani a Corului Madrigal. De la celebrul muzeu ”Victoria & Albert” a venit expoziţia „Bags: Inside Out”, cu genţi iconice care au scris istorie, de la branduri precum Hermes, Dior, Fendi, Vuitton. Vizitatorii au descoperit şi poveştile oraşului nocturn, într-o expoziţie realizată în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti. Din octombrie 2023, programul expoziţional s-a îmbogăţit cu două noi expoziţii de artă: ”Oamenii, portul şi veselia Maramureşului”, cu lucrări ale artistului Traian Bilţiu-Dăncuş (1899-1974) şi opera artistei germane Paula Modersohn-Becker (1876-1907), reprezentantă importantă a modernismului.

În cele 13 ediţii, Art Safari a înregistrat peste 500.000 de vizitatori, arată www.artsafari.ro.