Aproximativ unu din doi elevi de la liceele tehnologice trăieşte în mediul rural, unde se află aproape jumătate dintre aceste licee

Discrepanţa dintre rata de promovare a Bacalaureatului la filiera tehnologică şi cea de la filiera teoretică e alarmantă: 30%. Harta sărăciei indică accesul mai slab al copiilor vulnerabili la educaţie de calitate.

* Unu din doi elevi care frecventează liceele cu profil tehnologic trăieşte şi învaţă în mediul rural, unde se află 43% dintre liceele cu acest profil (166 din 355);

* Dintre elevii liceelor tehnologice înscrişi la examen, aproape 6% nu s-au prezentat, în timp ce dintre elevii filierei teoretice, doar 0,9% au absentat. Totodată, ratele de promovare ale acestor două filiere educaţionale capătă o diferenţă de 30%, o diferenţă aproape constantă de-a lungul anilor;

* Judeţul Ilfov are cea mai scăzută rată de promovare la nivel naţional- 59%, faţă de 80,5%, media naţională (după contestaţii);

* Cea mai mare rată de promovare este în Bucureşti, cu 84,5% de elevi care au obţinut rezultate bune sau foarte bune şi, în ordinea performanţelor, alte trei regiuni Sud-Est (82,57%), Nord-Est (80,83%) şi Nord-Vest (cea mai dezvoltată regiune din punct de vedere economic, după Bucureşti) (80,63%)

Bucureşti, 10 iulie 2023: Dintr-un total de 355 de licee cu profil tehnologic din România, 166 se află în mediul rural, ceea ce înseamnă că aproximativ unu din doi elevi care frecventează aceste unităţi de învăţământ trăieşte şi învaţă în mediul rural.

Datele Ministerului Educaţiei arată că, dintre elevii liceelor tehnologice înscrişi la examen, aproape 6% nu s-au prezentat, în timp ce dintre elevii filierei teoretice doar 0,9% au absentat de la examen. Totodată, ratele de promovare ale acestor două filiere educaţionale capătă o diferenţă de 30%, o diferenţă aproape constantă de-a lungul anilor. De altfel, liceele cu profil tehnologic reprezintă 80% din totalul liceelor aflate în comune.

Prin analizarea datelor Ministerului Educaţiei referitoare la performanţele elevilor în cadrul examenului de Bacalaureat din acest an putem observa că există o corelaţie semnificativă între sărăcia materială şi performanţele slabe înregistrate de elevi în anumite regiuni. Această constatare devine evidentă atunci când comparăm rezultatele examenului cu harta sărăciei şi a deprivării materiale şi sociale severe care delimitează statistic regiunile de dezvoltare ale României.

Deşi corelaţiile nu sunt la fel de puternice ca în cazul comparării cu rezultatele Evaluării Naţionale, este important de menţionat că ele rămân semnificative în analiza informaţiilor despre Bacalaureatul din acest an, mai ales în regiunile din sudul şi centrul României.

Aceste concluzii sunt evidente pentru regiunile Sud-Vest Oltenia şi Sud Muntenia, caracterizate prin rate ridicate ale riscului de sărăcie şi excluziune sociale (44,7%, respectiv 37,1%), în special în mediul rural. În aceste regiuni, doar 75,68%, respectiv 73,91% au promovat examenul de bacalaureat, departe de media naţională de 80,5% sau de performanţele elevilor din Bucureşti (84,5%), regiunile Nord-Vest (80,63%), Nord-Est (80.83%) şi Sud-Est (82,57%).

Situaţia din judeţul Ilfov (fără a lua în considerare reuşita statistică a Capitalei) evidenţiază probleme serioase de promovabilitate din licee, vorbind despre cea mai scăzută rată la nivel naţional – 59%.

La polul opus se află Bucureşti, cu 84,5% de elevi care au obţinut rezultate bune sau foarte bune şi, în ordinea performanţelor, alte trei regiuni: Sud-Est (82,57%), Nord-Est (80.83%) şi Nord-Vest – cea mai dezvoltată regiune din punct de vedere economic, după Bucureşti – (80,63%).

În România, dintr-un total de 355 de licee cu profil tehnologic, 166 se află în mediul rural, ceea ce înseamnă că aproximativ unu din doi elevi care frecventează aceste unităţi de învăţământ trăieşte şi învaţă în mediul rural. Aceste licee reprezintă, de altfel, 80% din totalul liceelor aflate în comune. Referitor la rezultatele la liceele cu profil tehnologic, acestea reprezintă un alt argument al discrepanţelor economice uriaşe dintre zonele urbane şi rurale ori dintre regiunile de dezvoltare economică.

Analizând specific situaţia promovării la filiera tehnologică, constatăm că aceleaşi două regiuni din sudul ţării (Sud-Vest Oltenia şi Sud Muntenia) sunt codaşele la promovare, doar 3 din 4 copii obţinând media generală de cel puţin 6 (73,91% şi 75,68%). Judeţul Ilfov se înscrie din nou printre cele mai puţin performante judeţe (35,7), fiind depăşit însă, în mod negativ, de judeţele Călăraşi (35,2%), Covasna (27,9%) şi Teleorman (25,9%). La polul opus, pentru această filieră educaţională, Bucureşti înregistrează o rată de 71%.

Deşi contradictoriu la prima vedere, regiunea Sud-Est, ce figurează în mod constant în ultimul deceniu ca fiind cea mai săracă regiune din România şi una dintre cele mai dezavantajate economic din Uniunea Europeană, înregistrează, după Bucureşti, rezultatele cele mai bune la datele generale de promovare din promoţia curentă de elevi şi, distinct, la rata de promovare pe filiera profesională.

Această situaţie statistică poate fi explicată prin disparităţile uriaşe pe care le regăsim între centrele economice şi sociale puternice, precum Galaţi, Constanţa, şi mediul rural al judeţelor lor. Pe de altă parte, în alte judeţe, precum Teleorman, Giurgiu, Covasna, Vaslui, Olt, Ialomiţa, Călăraşi, Harghita ori Ilfov, ale căror municipii nu capătă vreo semnificaţie economică comparabilă cu alte oraşe mai dezvoltate, situaţia promovării pentru filiera tehnologică este dramatică, doar unul din trei copii care s-au prezentat la examen reuşind să obţină media necesară pentru promovare.

Datele Ministerului Educaţiei arată că, dintre elevii liceelor tehnologice înscrişi la examen, aproape 6% nu s-au prezentat, în timp ce elevii filierei teoretice, doar 0,9% au ales să amâne prezentarea la examen pentru o altă sesiune. Totodată, ratele de promovare ale acestor două filiere educaţionale capătă o diferenţă de 30%, o diferenţă aproape constantă de-a lungul anilor.

Sperăm că noua Lege a educaţiei să corecteze această inegalitate, dată fiind prevederea art. 102 care stabileşte „pentru filiera tehnologică, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire şi o probă, la alegere, dintre disciplinele relevante pentru profilul real”, ceea ce va permite o pregătire teoretică mai apropiată acestui profil liceal şi, destul de probabil, rezultate mai bune la bacalaureat.