Peste două treimi dintre români (69,7%) consideră că preţurile la energie au crescut ca urmare a deciziilor greşite luate de autorităţile statului, se arată în Barometrul Energetic, publicat de INSCOP Research.
În acelaşi timp, 28,2% consideră că scumpirile din energie vin ca urmare a evoluţiilor de pe pieţele internaţionale.
„Au fost foarte multe dezbateri pe această temă despre liberalizare, despre consecinţele liberalizării şi acestea au alimentat acest tip de opinie, potenţat şi de gradul ridicat de neîncredere a populaţiei în autorităţi”, a afirmat Remus Ştefureac, directorul INSCOP.
Totodată, 52% dintre români cred că măsurile de plafonare a facturilor sunt ineficiente, iar 43,1% spun că acestea sunt eficiente.
Peste 42% dintre intervievaţi sunt de acord că măsura de reducere a preţului carburanţilor cu 50 de bani pe litru s-a simţit în buzunarele şoferilor, în timp ce 52,8% nu sunt de acord cu această afirmaţie.
„Nivelul de încredere în UE privind luarea unor unor decizii eficiente în oprirea creşterii preţurilor la energie este destul de scăzut, doar 23% au încredere multă şi foarte multă. Explicaţia poate fi legată de faptul că de la nivelul UE nu s-au putut lua măsuri suficiente pentru a contracara creşterea preţurilor la energie”, a mai spus Ştefureac.
Energia verde se bucură de sprijinul consistent al populaţiei: 53% dintre români cred că energia regenerabilă poate fi o soluţie pentru a creşte independenţa energetică a ţării.
Totodată, 59,6% dintre români ar fi de acord ca ţara noastră să ajute cu gaze ţările membre, la nevoie, în timp ce 38,7% nu sunt de acord. În acelaşi timp, 78% sunt de acord să ajutăm cu gaze Republica Moldova.
„Un procent mare, de 84,3%, susţin că sunt de acord cu întoarcerea la piaţa reglementată de energie. Acest tip de atitudine este conectată la acest context, cel de criză energetică, iar liberalizarea a fost destul de demonizată. Pe termen lung, piaţa liberă, unde concurenţa îşi spune cuvântul, evident că poate face mai mult bine”, a continuat directorul INSCOP.
Datele sondajului au fost culese în perioada 13-22 noiembrie 2022, pe un eşantion de 1.174 de persoane şi are o eroare de 2,8%.