Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) şi Consiliul Tineretului din România (CTR) critică atitudinea Guvernului de a lansa în spaţiul public „soluţii miraculoase” nefundamentate, abandonate în discursul european al politicilor educaţionale. fără o cercetare reală a nevoilor din sistem şi fără o imagine de ansamblu asupra fenomenului migraţiei tinerilor.
Am aflat cu surprindere faptul că Guvernul României ia în calcul „un proiect prin care să sprijine tinerii care vor să studieze în străinătate, care vor putea primi un sprijin financiar din partea statului”. Mai exact, iniţiativa vizează acordarea de împrumuturi pentru tinerii care vor să studieze în străinătate, cu scutirea de la obligaţia de a restitui împrumutul în ipoteza în care se întorc în ţară.
Indiferent de ce scop ar viza măsura, soluţia nu este aceasta. Dacă dorinţa este de a sprijini tinerii care studiază în străinătate, o soluţie ar fi consolidarea sistemului existent de burse de studii. Dacă intenţia este de a diminua fenomenul de braindrain, creşterea atractivităţii României nu se realizează prin condiţionarea iertării de o datorie pentru tinerii care se întorc în România. Dacă măsura urmăreşte creşterea internaţionalizării învăţământului superior şi asigurarea experienţei şi perspectivei europene a studenţilor, ar trebui urmărite promovarea mobilităţilor, inclusiv prin granturi suplimentare, şi finanţarea internaţionalizării învăţământului românesc. În orice caz, un sistem de împrumuturi într-un spaţiu fiscal diferit pare total deconectat de la subfinanţarea cronică a sistemului de învăţământ românesc, aşteptând între timp şi soluţiile pentru creşterea finanţării educaţiei la 6% din PIB.
În contextul în care, printre alte statistici dezastruoase, România este pe penultimul loc în Uniunea Europeană în materia cheltuielilor publice pe student raportat la standardul puterii de cumpărare şi la coada clasamentul european, la mare distanţă de media europeană în ceea ce priveşte proporţia absolvenţilor de învăţământ superior din România, ne frapează ocolirea acestor probleme arzătoare ale echităţii sistemului de învăţământ, prioritate asumată de România la nivel european, care necesită abordări complexe, integrate şi sistemice, în favoarea unor discuţii depărtate de agenda europeană.
Amintim Guvernului că a implementat un sistem care promovează bursele de studii pentru tinerii care doresc să studieze în străinătate, sistem care poate fi consolidat în raport cu nevoile şi priorităţile strategice ale României în materia educaţiei, după stabilirea unei strategii clare a obiectivelor de finanţare. Considerăm, de asemenea, că în concordanţă cu principiile Spaţiului European al Învăţământului Superior, România trebuie să încurajeze mobilitatea studenţilor într-un spaţiu comun al educaţiei, inclusiv prin granturi suplimentare pentru mobilităţi temporare.
Tocmai de aceea, în spiritul internaţionalizării învăţământului superior, o soluţie reală ar fi creşterea bugetului acordat mobilităţilor studenţeşti şi asumarea unor ţinte ambiţioase pentru numărul de studenţi care să participe în mobilităţi.
Respingem faptul că o variantă pentru a încuraja studiile în străinătate şi, ulterior, revenirea în ţară a absolvenţilor este acordarea unor împrumuturi care ar fi iertate dacă absolventul se întoarce în România. Această propunere nu poate decât să demonstreze lipsa unei strategii clare şi asumate pentru diminuarea exodului creierelor, dacă în final ajungem la concluzia „îi punem să plătească dacă nu se întorc”.
Atractivitatea României pentru tinerii români care ajung în străinătate se construieşte prin creşterea calităţii vieţii în general, şi pentru tineri în special, precum şi prin facilităţi pentru integrarea pe piaţa muncii, pentru cercetare în România ş.a.m.d. În acest sens, credem că statul român trebuie să încurajeze politici pentru tineret coerente, în acord cu nevoile acestora, pe care le putem identifica şi în Rezoluţia Tinerilor.
În privinţa eficienţei propunerii, semnalăm constrângerile legislative pe care le-ar întâmpina statul român pentru restituirea unor împrumuturi acordate unor cetăţeni cu domiciliul în alte state, din perspectiva recuperării sumelor.
„Ne este foarte greu să vedem cum o asemenea abordare poate construi încrederea tinerilor în Guvern. În încercarea de a convinge tinerii care pleacă la studii în străinătate să se întoarcă în România, soluţia este să îi împrumuţi ca mai apoi să condiţionezi iertarea de datorie de întoarcerea în ţară? Ignorând asta, ignorând pe deasupra şi existenţa unui sistem de a promovare a burselor de studii în străinătate, neadresat în propunere, aşteptăm strategiile pentru creşterea atractivităţii universităţilor din România sau pentru a îmbunătăţi statisticile dezastruoase privind bunăstarea studenţilor” a declarat Horia-Şerban ONIŢA, preşedinte ANOSR.
„Observăm faptul că autorităţile centrale continuă să ignore în mod evident realitatea cu care tinerii se confruntă în România. Nu poţi propune ca soluţie de „stopare a exodului creierelor” elemente de condiţionalitate, având în vedere lipsa unor măsuri coerente prin care tânărul să se simtă respectat şi încurajat să îşi întemeieze în România o carieră profesională. Pe de altă parte, atragem atenţia asupra faptului că este important ca orice iniţiativă care are ca beneficiar tânărul să fie atent comunicată şi dezbătută cu reprezentanţii tinerilor, asigurând o perspectivă de ansamblu asupra atât asupra efectelor unei propuneri, cât şi asupra celor mai bune metode de adresare a unor nevoi.” a declarat Gabriel CARNARIU, preşedinte CTR.
„În ultimii ani, numărul absolvenţilor de liceu care au ales să studieze în străinătate a crescut semnificativ. E nevoie, aşadar, de măsuri care să încetinească acest fenomen, însă nu cred că măsura propusă de către Guvern, fără a consulta reprezentanţii tinerilor, reprezintă o soluţie sustenabilă pe termen lung. Noi credem în oprirea graduală a fenomenului „exodului creierelor”, prin creşterea calităţii învăţământului din România, atât la nivel preuniversitar, cât şi la nivel superior. Doar în acest fel vom putea vorbi despre măsuri în beneficiul tinerilor, menite să le ofere acestora un viitor stabil şi predictibil în ţară.”, a declarat Rareş VOICU, preşedinte CNE.
