FRA: Creşterea sărăciei în rândul copiilor, una dintre principalele provocări privind drepturile omului cu care s-a confruntat UE în 2022

Raportul Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene notează că pandemia de coronavirus a avut între altele ca efect creşterea riscului de excluziune socială sau sărăcie în rândul copiilor, precum şi că în 2021 România a fost statul comunitar cu cea mai ridicată rată a sărăciei în rândul copiilor.

Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene avertizează că numărul copiilor expuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială a continuat să crească în 2022, deoarece preţurile ridicate la energie şi inflaţia au pus o povară suplimentară asupra gospodăriilor.

În raportul său, FRA subliniază că, în ultimii ani, Uniunea Europeană a întreprins mai mulţi paşi importanţi pentru a combate sărăcia în rândul copiilor, în special prin Garanţia europeană pentru copii, care are ca scop „prevenirea şi combaterea excluziunii sociale prin garantarea accesului efectiv pentru copiii în necesitate la un set de servicii cheie”.

În ciuda faptului că numărul minorilor expuşi riscului de excluziune socială sau de sărăcie a scăzut până în 2019, acest risc a crescut ulterior de la 22,8% la 24% în 2020 şi 24,4% în 2021, din cauza efectelor pandemiei de covid, subliniază raportul.

FRA aminteşte că în 2021, România a fost statul din UE cu cea mai mare rată a sărăciei în rândul copiilor, cu 41,5%, urmată de Spania, cu 33,4%. Cea mai scăzută rată din cei 27 de parteneri comunitari a fost înregistrată în Slovenia, cu 11%.

„Copiii care trăiesc în sărăcie au mai puţine şanse să se descurce bine la şcoală, să aibă o sănătate bună şi să îşi dezvolte potenţialul maxim în viitor. Este ceva ce nu putem accepta”, susţine FRA.

Discursul instigator la ură, mai ales online, a continuat să reprezinte o altă problemă majoră în ultimul an, în mare parte legat tot de invazia rusă din Ucraina.

FRA critică faptul că doar jumătate din statele Uniunii Europene au planuri de acţiune împotriva rasismului.

Totodată, agenţia UE consideră că este necesară o protecţie mai puternică a drepturilor fundamentale ca urmare a progresului rapid al tehnologiilor şi al inteligenţei artificiale