În fiecare an, la 8 aprilie, se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Romilor. Un scurt istoric al acestei date, importante pentru comunitatea romă.
La Congresul Mondial al Romilor, desfăşurat la Londra, în anul 1971, s-a luat decizia ca ziua de 8 aprilie să devină Ziua Internaţională a Romilor din întreaga lume. Tot atunci a fost adoptat, ca imn internaţional al romilor, cântecul „Gelem, gelem”, de cântăreaţa şi actriţa Olivera Vuco, în cunoscutul film iugoslav „Am întâlnit şi ţigani fericiţi”, peliculă ce datează din 1967. De asemenea, a fost adoptat şi steagul internaţional al romilor, având jumătatea de jos verde, simbol al câmpurilor înverzite şi jumătatea de sus albastră, simbol al cerului senin, iar la mijloc o roată, simbolizând, pe de o parte, soarta, roata succesiunii vieţilor, iar pe de altă parte nomadismul, în relaţie cu spaţiul originar al Indiei.
Două decenii mai târziu, la Congresul Mondial al Romilor din aprilie 1990, Comisia Lingvistică a Uniunii Internaţionale a Romilor a oficializat alfabetul internaţional standardizat al limbii romani, decizia fiind semnată de 17 specialişti în domeniu, din diferite ţări, în prezenţa unui observator al UNESCO.
În anul 2002, de 8 aprilie, s-a sărbătorit jubileul milenar, reprezentând 1000 de ani de atestare a romilor în Europa. Cu acest prilej unic, în numeroase ţări de pe toate continentele s-a desfăşurat Ceremonia Râului. Lumânări aprinse şi flori au fost aruncate pe ape, în memoria strămoşilor romi care şi-au început, acum un mileniu, drumul către Europa, apoi către cele două Americi şi mai departe.
În anul 2003, în semn de solidaritate cu etnia romilor, însuşi Dalai Lama, liderul spiritual al Tibetului, laureat al Premiului Nobel pentru pace, a ţinut să participe, pe 8 aprilie, la ceremonia aprinderii lumânărilor, la Catedrala Centrală din Dharamsala şi să înalţe rugăciuni pentru pacea şi unitatea romilor de pretutindeni.
Schimbarea socială de după 1989, prin combaterea sărăciei romilor, în contextul socio-economic al României actuale, este un imperativ urgent al viitorului. În asemenea situaţie, viziunea actorilor sociali implicaţi (instituţii internaţionale, instituţii guvernamentale, finanţatori, asociaţii ale romilor) ar trebui să se axeze pe programe de prevenire şi combatere a rasismului, de atenuare a efectelor discriminării, de reconstrucţie a capitalului cultural rom, prin revalorizarea patrimoniului de identitate al romilor, ţinându-se cont de diversitatea şi stratificarea socială a acestora.